Acest site este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 - Investește în oameni!
Domeniu: 
Dialog social
Inițiatori: 
Grupul Lobby pentru dialog social real
Stare: 
Derulat
Data: 
10 Decembrie 2011
Categorie: 
Audieri publice asistate
Locație:
Vrancea/Focsani
Opinii: 
16
Participanți: 
150

Motivația

MOTIVAREA AUDIERII PUBLICE
TEMA: LEGEA DIALOGULUI SOCIAL –
O LEGE PENTRU DIALOG REAL SAU PENTRU DICTATURĂ?
Data: 10 decembrie 2011 Orele: 10.00 - 12.30
Locul: Focşani , Sala Mică a Casei de Cultură a Sindicatelor , Str. Dimitrie Cantemir nr. 1
A. Cadrul temei:
La data de 10 mai 2011 a fost publicată în Monitorul Oficial Legea Dialogului
Social (Legea nr. 62/2011). Aceasta a avut un traseu fulminant. A fost anunţată oficial
de premierul Emil BOC pe 7 aprilie 2011. A fost discutată în regim de urgenţă în
condiţiile în care liderii sindicali nu participau la discuţii în semn de protest. A fost
trecută prin Parlament prin asumarea răspunderii, sărind peste controlul de
constituţionalitate cerut de 110 deputaţi.
Legea Dialogului Social a fost promulgată fără întârziere de preşedintele Traian
BĂSESCU şi publicată, la 10 Mai, în Monitorul Oficial.
Ulterior, obiecţia de neconstituţionalitate a fost respinsă prin Decizia Curții
Constituționale nr. 574/2011publicată în Monitorul Oficial nr. 368 din 26 mai 2011.
Legea Dialogului Social înlocuieşte Legea Sindicatelor, Legea Patronatelor,
legislaţia privitoare la contractele colective de muncă, cea privitoare la conflictele de
muncă precum şi legile de înfiinţare şi organizare a Consiliului Economic şi Social.
B. În urma analizării articolelor din Legea dialogului social constatăm:
1) - Sintagma „organizare voluntară” prevăzută la art. 1 lit. w) nu incumbă şi
libertatea de organizare (Oamenii se pot organiza voluntar şi atunci când nu au
libertatea de organizare sau când li se impune o anumită formă de organizare. Ex.: şi
deţinuţii din penitenciare se pot asocia voluntar, dar nu au şi libertatea de asociere).
2) Prin art. 3 alin. (2) şi alin. (4) din Legea nr. 62/2011 se încalcă:
- drepturile şi libertăţile prevăzute în pactele, tratatele şi convenţiile
internaţionale la care România este parte;
- art. 40 alin. (1) din Constituţia României cu privire la dreptul de liberă asociere
şi organizare.
3) Prin art. 3 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 se suprimă dreptul de liberă asociere
şi organizare sindicală a salariaţilor din unităţile care au mai puţin de 15 angajaţi dar şi a
celor din unităţile care au mai mult de 15 angajaţi dar în care numărul celor care vor să
se asocieze într-un sindicat este mai mic de 15.
4) Între alin. (1), (2) şi (4) a art. 3 din Legea nr. 62/2011 există contradictorialitate
astfel: alin. (1) dă dreptul la asociere fără nici o îngrădire iar alin. (2) şi (3) îngrădesc
dreptul de asociere la nivelul unei singure unităţi angajatoare.
5) Prin articolele 9; 11; 22; 30; 35; 51 se îngrădesc protecţia eficace a
reprezentanţilor lucrătorilor şi posibilităţile pentru a-şi îndeplini funcţiile şi atribuţile
lor.
C. Din analiza cadrului legislativ rezultă:
1) Dreptul de asociere liberă este un drept fundamental prevăzut în Constituţia României. Art. 40 alin. (1) din Constituţie prevede: „Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.” Acest articol din Constituţie nu prevede niciun fel de îngrădire pentru asocierea în sindicate, nici cu privire la angajator/angajatori, nici pe criteriul profesional, nici pe criteriul ocupaţional, nici pe criteriul teritorial.
2) Pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte prevăd:
- dreptul de liberă asociere în sindicate, în partide politice, în patronate şi în alte forme de asociere fără nici un fel de constrângere pe criterii de angajare în muncă, profesionale, ocupaţionale, teritoriale;
- reprezentanții lucrătorilor din întreprinderi trebuie să beneficieze de o protecție eficace împotriva oricăror măsuri care i-ar putea prejudicia, inclusiv desfacerea contractului de muncă, și care ar avea drept cauză calitatea sau activitățile lor de reprezentanți ai lucrătorilor, apartenența sindicală sau participarea la activități sindicale, în măsura în care acționează potrivit legilor, convențiilor colective sau altor aranjamente convenționale în vigoare;
- trebuie să se acorde înlesniri reprezentanților lucrătorilor, pentru a putea să-și îndeplinească repede și eficace funcțiile lor.
3) - Prin posibilitatea constituirii sindicatelor la angajatori diferiţi din aceeaşi ramură de activitate, fără nicio altă constrângere, se asigură oricărui salariat dreptul de asociere sau de aderare la un sindicat;
- prin protecţia eficace a reprezentanţilor lucrătorilor şi prin înlesnirile pentru a-şi îndeplini funcţiile se asigură exercitarea efectivă a atribuţiilor lor.
D. Dileme pentru care se solicită puncte de vedere, opinii pro şi contra, soluţii:
- asigură legea libertatea de organizare a sindicatelor?
- asigură legea cadrul şi condiţiile de realizare a activităţii sindicatelor pentru apărarea drepturilor salariale şi profesionale ale salariaţilor?
- asigură legea un dialog social real între patronate-salariaţi-sindicate/ reprezentanţi ai salariaţilor?
- respectă legea convenţiile internaţionale la care România este parte, legislaţia ONU şi legislaţia europeană cu privire la organizarea şi funcționarea sindicatelor, a raporturilor dintre patronate şi salariaţi?
- având în vedere că legea a fost declarată constituţională, dacă legea nu respectă totuşi drepturile şi libertăţile democratice, ce soluţii ar fi pentru pentru a se ajunge la o lege a dialogului social cu un caracter democratic?
5. ANALIZA PĂRŢILOR INTERESATE PE TEMA ALEASĂ :
Legea dialogului social, referitor la Capitolul II: Constituirea, organizarea şi funcţionarea organizaţiilor sindicale implică trei categorii de părţi interesate:
salariaţii, în general;
sindicatele;
patronatele.
Salariaţii, în general, sunt afectaţi prin:
- numărul minim de 15 membri pentru constituirea unui sindicat la nivel de angajator face ca foarte mulţi salariaţi din unităţile mici (chiar cu mai mult de 15 salariaţi) să fie în imposibilitatea de a se organiza în sindicate;
- salariaţii care nu sunt de acord cu modul şi eficienţa cu care îi reprezintă sindicatul din unitate pot fi puşi în situaţia de a nu avea alternative privind aderarea la un alt sindicat; se reduc considerabil posibilităţile opţiunii şi aderării libere la sindicate;
- reducerea reprezentativităţii sindicale la un singur sindicat din unitate, face ca foarte mulţi salariaţi, chiar şi constituiţi în organizaţii puternice, să nu poată să fie reprezentaţi în consiliile de administraţie şi la negocierea contractelor colective de muncă.
Sindicatele sunt afectate prin:
- legea afectează îndeosebi sindicatele din învăţământ care, anterior acestei legi, erau cele mai puternice fiind organizate la nivel judeţean, cu structuri în unităţile din învăţământ; federaţiile sindicale din învăţământ fiind deasemenea foarte puternice; ex.: Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ având, la data promovării proiectului prezentei legi, cca. 192.000 de membri fiind cea mai mare federație sindicală din România; chiar şi cea mai mică federaţie sindicală din Învăţământ; Federaţia Educaţiei Naţionale, cu cca. 42.000 de membri, fiind una din federaţiile sindicale mari la nivel naţional;
- condiţionarea organizării primare, cu personalitate juridică, la nivel de angajator conduce la fărâmiţarea organizaţiilor sindicale, în special a celor din învăţământ care, anterior acestei legi, erau constituite la nivel judeţean;
- sindicatele pot fi blocate la constituire prin neacordarea sediului; lipsa sediului blochează acordarea personalităţii juridice, înregistrarea la Administraţia Fiscală şi deschiderea de cont la bancă;
- chiar şi sindicate puternice la nivel de angajator (cu 49% din numărul angajaţilor) sunt puse în imposibilitatea de a-i reprezenta pe proprii membri atât în consiliile de administraţie cât şi la negocierea contractelor colective de muncă;
- federaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional sunt puse în situaţia paradoxală de a nu fi reprezentative la nivel de angajatori/ unităţi;
- liderii sindicali, chiar şi a sindicatelor reprezentative, pot fi puşi în situaţia penibilă de a nu fi primiţi şi/sau ascultaţi de către angajatori;
- sindicatele, chiar şi cele reprezentative, pot fi puse în situaţia penibilă de a nu avea sediu şi de a nu avea condiţii reale de a-şi desfăşura activitatea în unitate/la angajator.
Patronatele sunt afectate?
- în general şi la o apreciere sumară, neaprofundată, patronatele par să nu fie afectate de Legea dialogului social; acestea au posibilitatea de a îngrădi şi chiar de a bloca formarea sindicatelor prin neacordarea de sediu; existenţa sediului fiind condiţie obligatorie pentru acordarea personalităţii juridice, pentru înregistrarea la Administraţia Fiscală şi pentru deschiderea de cont la bancă;
- patronatele şi managerii au posibilitatea de a se descotorosi repede de liderii de sindicat incomozi şi de sindicate;
- totuşi, patronatele pot fi afectate în activitatea managerială prin privarea de sprijinul competent al sindicatelor în gestionarea resurselor umane şi implicarea responsabilă a salariaţilor în activitatea din societate/unitate;
- având în vedere că liderii de sindicat sunt aleşi, îndeosebi, dintre persoanele cele mai competente profesional şi cu aptitudini organizatorice, patronatele pot resimţi sprijinul competent al acestora în activitatea managerială.
Pentru alte detalii vă stă la dispoziţie Grupul de Lobbyști:
- Adrian ANDRĂȘESCU (Galaţi), Preşedinte, Sindicatul Liber „Educaţia” Galaţi, tel. 0722.260.052; 0754.044.828
- Emil TUDOR (Focşani), Preşedinte, Sindicatul din Învăţământ Vrancea, tel. 0731.301.509
- Sebastian ŞOIMU (Galaţi), Prep.univ. - Facultatea de Comunicare şi Relaţii Internaţionale, Universitatea DANUBIUS Galaţi
Nu uitaţi: primim cererile de participare şi depoziţiile scrise pe adresa de e-mail: lobbydialogsocialreal@gmail.com
Puteţi comenta (observaţii, propuneri, opinii, puncte de vedere etc.) pe http://lobbypentrudialogsocialreal.blogspot.com/
Facebook: LobbyGalatiVrancea
Twitter: dialogsocial
Vă mulţumim pentru orice intervenţie!

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeanã, vã invitãm sã vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziția oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.