Acest site este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 - Investește în oameni!
Domeniu: 
Dialog social
Inițiatori: 
Grupul Lobby pentru dialog social real
Stare: 
Derulat
Data: 
10 Decembrie 2011
Categorie: 
Audieri publice asistate
Locație:
Vrancea/Focsani
Opinii: 
16
Participanți: 
150

Bibliografie

AUDIERE PUBLICĂ
TEMA: LEGEA DIALOGULUI SOCIAL –
O LEGE PENTRU DIALOG REAL SAU PENTRU DICTATURĂ?
Data: 10 decembrie 2011 orele: 10.00 - 12.30
Locul: Focşani , Sala Mică a Casei de Cultură a Sindicatelor , Str. Dimitrie Cantemir nr. 1
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Cadrul legal
1. Legislaţia naţională
- Legea nr. 62/2011 (Legea dialogului social, Capitolul II: Constituirea, organizarea şi funcţionarea organizaţiilor sindicale).
- Constituţia României
Art. 40 alin. (1):
„Dreptul de asociere
(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale”.
Art. 41 alin. (5):
Munca şi protecţia socială a muncii
(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.
Art. 74:
Iniţiativa legislativă
(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.
(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată.
(4) Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi.
(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată.
- Legea nr. 53/2003 actualizată (Codul muncii), modificată prin Legea nr. 40/2011, republicată în Monitorul Oficial nr. 0345 din 18 Mai 2011
Art. 2
Dispozițiile cuprinse în prezentul cod se aplică:
g) organizațiilor sindicale și patronale.
Art. 5
(1) În cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii.
(2) Orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală, este interzisă.
(3) Constituie discriminare directă actele și faptele de excludere, deosebire, restricție sau preferință, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute în legislația muncii.
(4) Constituie discriminare indirectă actele și faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminări directe.
Art. 6
(1) Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiții de muncă adecvate activității desfășurate, de protecție socială, de securitate și sănătate în muncă, precum și de respectarea demnității și a conștiinței sale, fără nicio discriminare.
(2) (modificat de OUG 55/2006) Tuturor salariaților care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la negocieri colective, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, precum și dreptul la protecție împotriva concedierilor nelegale.
Art. 7
Salariații și angajatorii se pot asocia liber pentru apărarea drepturilor și promovarea intereselor lor profesionale, economice și sociale.
Art. 8
(1) Relațiile de muncă se bazează pe principiul consensualității și al bunei-credințe.
(2) Pentru buna desfășurare a relațiilor de muncă, participanții la raporturile de muncă se vor informa și se vor consulta reciproc, în condițiile legii și ale contractelor colective de muncă.
Art. 39
(1) Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:
i) dreptul de a lua parte la determinarea și ameliorarea condițiilor de muncă și a mediului de muncă;
k) dreptul la negociere colectivă și individuală;
l) dreptul de a participa la acțiuni colective;
m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat;
n) alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.
Art. 40
(2) Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligații:
a) să informeze salariații asupra condițiilor de muncă și asupra elementelor care privesc desfășurarea relațiilor de muncă;
d) să comunice periodic salariaților situația economică și financiară a unității, cu excepția informațiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natură să prejudicieze activitatea unității. Periodicitatea comunicărilor se stabilește prin negociere în contractul colectiv de muncă aplicabil;
e) să se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanții salariaților în privința deciziilor susceptibile să afecteze substanțial drepturile și interesele acestora;
Art. 214
(1) Sindicatele, federațiile și confederațiile sindicale, denumite în continuare organizații sindicale, sunt constituite de către salariați pe baza dreptului de liberă asociere, în scopul promovării intereselor lor profesionale, economice și sociale, precum și al apărării drepturilor individuale și colective ale acestora prevăzute în contractele colective și individuale de muncă sau în acordurile colective de muncă și raporturile de serviciu, precum și în legislația națională, în pactele, tratatele și convențiile internaționale la care România este parte.
- Legea nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetăţeni.
2. Legislaţia internaţională (comunitară)
- Convenţia O.I.M. (Nr. 87/1948) privind libertatea sindicală şi protecţia dreptului sindical adoptată de Conferinţa generală a OIM, convocată la San Francisco de către Consiliul de administraţie al Biroului internaţional al muncii care s-a reunit la 17 iunie 1948, în cea de a 31-a sesiune:
„Articolul 1
Orice Membru al Organizației Internaționale a Muncii, pentru care prezenta convenție este în vigoare, se angajează să aplice dispozițiile următoare.
Articolul 2
Muncitorii și patronii, fără nicio deosebire , au dreptul, fără autorizație prealabilă, să constituie organizații la alegerea lor, precum și să se afilieze acestor organizații , cu singura condiție de a se conforma statutelor acestora din urmă.
Articolul 3
1. Organizațiile de muncitori și patroni au dreptul să-și elaboreze statutele și regulamentele administrative, să-și aleagă liber reprezentanții, să-și organizeze gestiunea și activitatea și să-și formuleze programul de acțiune.
2. Autoritățile publice trebuie să se abțină de la orice intervenție de natură să limiteze acest drept sau să-i împiedice exercitarea legală.
Articolul 4
Organizațiile de muncitori și patroni nu sunt supuse dizolvării sau suspendării pe cale administativă.
Articolul 5
Organizațiile de muncitori și patroni au dreptul să constituie federații și confederații precum și să se afilieze acestora, și orice organizație, federație sau confederație are dreptul să se afilieze la organizații internaționale de muncitori și patroni.
Articolul 6
Dispozițiile articolelor 2, 3 și 4, de mai sus, se aplică federațiilor și confederațiilor organizațiilor de muncitori și patroni.
Articolul 7
Dobândirea personalității juridice de către organizațiile de muncitori și patroni, federațiile și confederațiile lor, nu poate fi subordonată unor condiții care ar pune în discuție aplicarea dispozițiilor articolelor 2, 3 și 4 de mai sus”.
- Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, proclamată de adunarea generală a Naţiunilor Unite la 10 decembrie 1948:
„Articolul 20.
Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire și de asociere pașnică.
Nimeni nu poate fi silit să facă parte dintr-o asociație”.
- Convenţia nr. 98/1949 privind aplicarea pricipiilor dreptului de organizare și negociere colectivă adoptată de Conferinţa generală a OIM, convocată la Geneva de Consiliul de Administraţie al Biroului Internaţional al Muncii şi care s-a întrunit la 8 iunie 1949, în cea de a 39-a sesiune a sa:
„Articolul 1
1. Muncitorii trebuie să beneficieze de o protecție adecvată împotriva oricăror acte de discriminare care tind să prejudicieze libertatea sindicală în materie de angajare.
2. O asemenea protecție trebuie să se aplice mai ales în ceea ce privește actele care au ca scop:
să subordoneze angajarea unui muncitor condiției de a nu se afilia unui sindicat sau de a înceta să facă parte dintr-un sindicat;
să concedieze un muncitor sau să i se aducă prejudicii prin oricare alte mijloace, din cauza afilierii sale sindicale sau participării sale la activități sindicale în afara orelor de muncă sau cu consimțământul patronului, în timpul orelor de muncă.
Articolul 2
1. Organizațiile de muncitori și de patroni trebuie să beneficieze de o protecție adecvată împotriva oricăror acte de ingerință ale unora față de celelalte, fie direct, fie prin agenții sau membrii lor în formarea, funcționarea și administrarea lor.
2. Sunt, cu deosebire, asimilate actele de ingerință în sensul prezentului articol, măsurile tinzând să provoace crearea unor organizații de muncitori, dominate de un patron sau o organizație de patroni sau să sprijine organizații de muncitori prin mijloace financiare sau în alt mod, în scopul de a pune aceste organizații sub controlul unui patron sau al unei organizații de patroni.
Articolul 3
Dacă este necesar, trebuie să fie instituite organisme corespunzătoare condițiilor naționale pentru a se asigura respectarea dreptului de organizare, definit prin articolele precedente”.
- Convenţia nr. 135/1971 privind protecţia reprezentanţilor lucrătorilor în întreprinderi şi înlesnirile ce se acordă acestora adoptată de Conferinţa generală a OIM, convocată la Geneva de către Consiliul de Administraţie al Biroului Internaţional al Muncii, și întrunită la 2 iunie 1971, în cea de a 56-a sesiune a sa:
„Art. 1
Reprezentanții lucrătorilor din întreprinderi trebuie să beneficieze de o protecție eficace împotriva oricăror măsuri care i-ar putea prejudicia, inclusiv desfacerea contractului de muncă, și care ar avea drept cauză calitatea sau activitățile lor de reprezentanți ai lucrătorilor, apartenența sindicală sau participarea la activități sindicale, în măsura în
care acționează potrivit legilor, convențiilor colective sau altor aranjamente convenționale în vigoare.
Art. 2
1.În întreprinderi trebuie să se acorde înlesniri reprezentanților lucrătorilor, pentru a putea să-și îndeplinească repede și eficace funcțiile lor.
2.Din acest punct de vedere, trebuie să se țină seama de caracteristicile sistemului de relații profesionale aplicate în țara respectivă, precum și de nevoile, importanța și posibilitățile întreprinderii interesate.
3.Acordarea înlesnirilor nu trebuie să împiedice buna funcționare a întreprinderii interesate.
Art. 3
Sunt reprezentanți ai lucrătorilor, în înțelesul prezentei convenții, următoarele persoane, recunoscute ca atare de legislația sau practica națională:
a) reprezentanții sindicali, care sunt numiți sau aleși de sindicate sau de membrii sindicatelor;
b) reprezentanții aleși, care sunt liber aleși de lucrătorii din întreprindere, în conformitate cu dispozițiile legislației naționale sau ale convențiilor colective și ale căror funcții nu se extind la activități care în țările interesate sunt recunoscute ca aparținând prerogativelor exclusive ale sindicatelor”.
- Convenţia Europeană a Drepturilor Omului - Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale amendată de Protocolul nr. 11 însoţită de Protocolul Adiţional şi de protocoalele nr. 4,6 şi 7:
„Art. 11.
1. Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire pașnică și la libertatea de asociere, inclusiv dreptul de a constitui cu alții sindicate și de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale.
2. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea națională, siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protejarea sănătății sau a moralei ori pentru protecția drepturilor și libertăților altora. Prezentul articol nu interzice ca restrângeri legale să fie impuse exercitării acestor drepturi de către membrii forțelor armate, ai poliției sau ai administrației de stat”.
4. Studii, cercetări comparative, opinii, articole media
- Ovidiu Petrovici: Guvernul, criticat de Confederaţia Internaţională a Sindicatelor pentru Codul de Dialog Social, pe http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/guvernul-criticat-de-co...
- Codul Dialogului Social şi Legea salarizării profesorilor, constituţionale, pe http://www.money.ro/ccr--codul-dialogului-social-si-legea-salarizarii-pr...
- Ciprian Domnişoru: Măgăriile din Legea dialogului social, pe http://politicasociala.wordpress.com/2011/05/11/magariile-din-legea-dial...
- Guvernul îşi asumă răspunderea pe Legea Dialogului Social, pe http://www.cotidianul.ro/guvernul--isi-asuma-raspunderea-pe-legea-dialog...
- Aurel Berinteanu: Legile dialogului social şi salarizării personalului didactic, constituţionale, pe http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/legile-dialogului-socia...
- Gheorghe Naghiu: Noul Cod de Dialog Social a distrus practic dialogul social pe
http://www.cotidianul.ro/146351-Gheorghe-Naghiu-Noul-Cod-de-Dialog-Socia...
- Dumitru Costin: Codul muncii și codul de dialog social suferă de incoerență, pe http://www.ziare.com/social/codul-muncii/dumitru-costin-codul-muncii-si-...
- Guvernul şi-a asumat răspunderea pe Codul Social şi plafonarea salariilor dascălilor, pe http://www.realitatea.net/tag/codul-de-dialog-social_413524;
- Dan Papij: Codul de Dialog Social poate declanșa procedura de infringement, pe http://www.ziarulatac.ro/politic/codul-de-dialog-social-poate-declansa-p...
- Codul Muncii și Legea Dialogului Social, dezbătute la Mamaia, pe http://cityzoom.ro/codul-muncii-si-legea-dialogului-social-dezbatute-la-...
- Codul de Dialog Social, pe You Tube/codul de dialog social: http://www.youtube.com/watch?v=jDGZlJzC3JY
- G. M. Tamas: Chestiunea sindicală în secolul al XXI-lea, pe
http://www.criticatac.ro/6873/chestiunea-sindicala-in-secolul-al-xxi-lea/
- Guvernul Boc modifică Codul Muncii, ignorând dialogul social, pe http://www.ziarulunirea.ro/2011/02/guvernul-boc-modifica-codul-muncii-ig...
- Alina Popescu: Liderii mici rămân fără obiectul muncii, Condescu e şeful suprem, pe http://www.pandurul.ro/Actualitate/2011-06-29/Liderii+mici+raman+fara+ob...
- Paul Lovrin: Sindicaliștii din Argeș contestă noul Cod de Dialog Social, pe http://www.bitpress.ro/articole/dezvaluiri/9792/sindicalistii-din-arges-...
- Liviu Marian Pop şi Adrian Andrăşescu: "Mandatul Solemn" din Codul de Dialog Social sau începutul Dictaturii, pe http://liviumarianpop.blogspot.com/2010/12/mandatul-solemn-din-codul-de-...
Pentru alte detalii vă stă la dispoziţie Grupul de Lobbyști:
- Adrian ANDRĂȘESCU (Galaţi), Preşedinte, Sindicatul Liber „Educaţia” Galaţi, tel. 0722.260.052 / 0754.044.828
- Emil TUDOR (Focşani), Preşedinte, Sindicatul din Învăţământ Vrancea, tel. 0731.301.509
- Sebastian ŞOIMU (Galaţi), Prep. univ. - Facultatea de Comunicare şi Relaţii Internaţionale, Universitatea DANUBIUS Galaţi
Nu uitaţi: primim cererile de participare şi depoziţiile scrise pe
adresa de e-mail: lobbydialogsocialreal@gmail.com
Puteţi comenta (observaţii, propuneri, opinii, puncte de vedere etc.) pe
Facebook: LobbyGalatiVrancea
Twitter: dialogsocial
Blog: http://lobbypentrudialogsocialreal.blogspot.com/
Vă mulţumim pentru orice intervenţie!

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeanã, vã invitãm sã vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziția oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.