Acest site este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 - Investește în oameni!

 

Raport Sinteză Audierea Publică

Durata studiilor în învăţământul liceal scade de la 4 la 3 ani.

Creștem astfel calitatea în educaţie?",

           

            I. Introducere

            Audierea publică este o procedură transparentă de colectare de opinii prin care orice grup, organizaţie, instituţie şi persoană fizică interesată îşi poate aduce contribuţia în definirea şi adoptarea  politicilor publice de interes local şi / sau naţional.                             

Audierea publică cu tema Durata studiilor în învăţământul liceal scade de la 4 la 3 ani. Creștem astfel calitatea în educaţie?", a fost organizată în data de 03.11.2011, la  Hotel VICTORIA, ora 14:00, Cluj Napoca.                                                                                              Acest eveniment de dezbatere şi consultare publică a fost organizat de Grupul de Initiativa LOBBY PENTRU CLUJ, Sindicatul Liber al Învăţământului Preuniversitar Clujean şi Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ. Comisia deinitiere a fost formata din urmatorii: Iosif Pop - Organizaţia Societatea Română de Cancer & Consiliul Civic Local Cluj-Napoca; Lucia Cojocaru - Presedinte SLIPC, Liviu Pop - Secretar General FSLI, Somodi Florin - LEO Club Bastion, Mircea Lazea - Project Manager.                          Această audiere publică este a doua temă abordată de grupul Lobby pentru Cluj, după precedenta „Păstram medicii acasă sau îi oferim pe tavă străinilor?” desfășurată în luna septembrie și face parte dintr-un ciclu mai larg de consultări publice, care au ca temă principală „Calitatea vieţii în municipiul Cluj-Napoca”.                                                           

Scopul  urmărit al evenimentului  a fost formularea unor concluzii legate de următoarele subiecte majore expuse de către Comisia de Initiere, în cadrul motivatiei.

 ● Cum credeti că putem creşte calitatea în educaţie? Revenind la cei 4 ani de liceu? Păstrând structura actuală, de 3 ani, dar regândind structura Curriculei Naţionale?

 ● Cum vor fi afectate competenţele generale, conţinuturile şi aptitudinile pe care le reglementează programele școlare prin diminuarea unui an din ciclul liceal?

 ● Cum ar putea contribui administrația locală și învățământul universitar la creșterea calității învățământului liceal, în noul context al Legii Educației Naționale?

 ● Cum ar putea fi motivaţi profesorii să se implice în acest proces de schimbare dificil, ştiind că meseria de profesor nu mai este atât de atractivă? Cine ar avea capacitatea de a-i forma și consilia pe profesori în această direcţie?

            Alături de motivatie, în scop de informare si facilitare a procesului de consultare publica, au mai fost puse la dispoziţia celor interesaţi următoarele documente: procedura de desfăşurare a audierii publice, îndrumarul de redactare a opiniei / depoziţiei şi regulamentul de desfăşurare a evenimentului de audiere publică.

            Conform procedurii audierii publice, toţi cei interesaţi în a-şi expune punctele de vedere, au formulat, în prealabil, în scris, o opinie, sub forma unei depoziţii. Din totalul de 27 depoziţii scrise colectate, au fost susţinute verbal, în cadrul audierii publice propriu-zise, un număr de 14 opinii. La audierea publică au mai participat un numar de 140 persoane, din care un numar de 113 s-au inscris pe lista de prezenta. De asemenea, au participat 10 jurnalişti în calitate de observatori.

            În vederea pregătirii audierii publice, iniţiatorii acesteia au întreprins următoarele acţiuni:

  1. au lansat Motivaţia şi Chemarea la acţiune;                                                       
  2. au expediat peste 500 invitaţii prin Chemarea la acţiune, către un spectru larg de părţi interesate;
  3. au publicat anunţuri în presa locală, transmise sub forma de comunicate de presa in data de 28.10.2011 si  02.11.2010 in urmatoarele publicatii: Napocanews, Citynews, Ziua de Cluj,  Foaia transilvana, Monitorul de Cluj, Mediafax, Stiri Maramures, Romania libera ,Ager press, Edumanager, Orasulcluj, Stiriaz etc.
  4. au transmis Comunicat de presă şi invitaţii de participare, în calitate de observatori din partea media locală;
  5. au publicat pe  blogul grupurilor de initiativa, pe  conturile  de facebook, o secţiune pe siteul asscluj.wordpress.com;
  6. au constituit o Comisie de Experţi independenţi, formată din: Inspector scolar general prof. Hodorogea Anca Cristina;  Prof. Corega Constantin (Diector Colegiul “Emil Racovita” Cluj-Napoca);  Prof. Cuibus Valentin (Diector Palatul Copiilor Cluj), Prof. Arion Hadrian (Inspector de specialitate  istorie şi socio- umane – Inspectoratul Scolar Judetean Cluj), Mihaela Cota Potropopescu - (consilier juridic, Cartel Alfa). Membrii Comisiei de experţi au analizat toate cele 27 depoziţii scrise colectate, din care 14 au fost susţinute şi verbal, în cadrul audierii publice.

 

            II. Cuprinsul raportului sinteză

Ca si in majoritatea celorlalte ţări, dezvoltarea sistemului educaţional romanesc este asociată cu evoluţia sectoarelor politice, economice si sociale ale vieţii publice.

Dintr-un punct de vedere istoric, sistemul educaţional in Romania- planul său de invăţămant, structura lui si organizarea lui- a fost marcat de cateva momente de

importanţă naţională. Sistemul invăţămantului secundar a fost reformat in anul 1898.

După sapte ani de educaţie obligatorie, elevii putea urma un liceu, care era divizat in trei secţiuni: secţinui umaniste, reale si vocaţionale. . Transformarea politică

de după anul 1990 a adus importante schimbări in sectorul educaţional. Constituţia ROMANIEI  reclama faptul că cetăţenii romani trebuie să se bucure de sanse egale la toate

nivelurile si tipurile de educaţie.

            Legea educaţiei naţionale nu oferă decât cadrul general pentru o reformă. Cele peste 100 de metodologii care trebuiau sa apară în termen de 8 luni de la intrarea în vigoare a legii vor clarifica sau nu posibilitatea acestei reforme. Printre modificările de esenţă a legii este şi cea legată de ciclurile de învăţământ. Astfel, dacă în vechea lege aveam 4 ani de grădiniţă, 4 ani de învăţământ primar, 4 ani de învăţământ gimnazial şi 4 ani de liceu, actuala lege prevede ca sistemul național de învățământ preuniversitar să cuprindă următoarele niveluri:

            a) educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţămantul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare;

            b) învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV;

            c) învăţământul secundar, care cuprinde:

(i) învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-IX;

(ii) învățământul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X-XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocaţională și tehnologică;

            d) învăţământul profesional, cu durata între 6 luni şi 2 ani; e) învăţământul terțiar nonuniversitar, care cuprinde învăţământul postliceal.

In contextul aparitiei Legii educatiei nationale, la nivel local afost adoptata in data de 27.09.2011 Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca în domeniul învăţământului preuniversitar   care isi propune cresterea calitatii invatamantului liceal.

Trebuie remarcat că la nivelul Uniunii Europene nu există o directivă în ceea ce privește durata învăţământului obligatoriu, a examenului de Bacalaureat sau a ciclurilor de învăţământ. Decizia aparţine fiecărui stat membru.

Rolul comisiei de experti a fost de a inventaria depozitiile depuse si a sintetiza problemele identificate de depozanti, pe de o parte, iar pe de alta parte, de a identifica solutiile propuse si a le cataloga in functie de impactul lor asupra calitatii invatamantului liceal.

Din totalul celor 27 de depozitii depuse, conform procedurii, au fost depuse:

- 5 depozitii din partea societatii civile (asociatii si fundatii ale parintilor, organizatii ale studentilor, parinti),

- 5 depozitii din partea sindicatelor,

- 2 depozitii din partea patronatelor,

- 9 depozitii din partea cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar si universitar,

- 2 din partea reprezentantilor mass-media

- 4 din partea candidatilor la functii administrative in anul 2012 (Marius Nicoara, Emil Aluas, Sorin Apostu – primar in functie, Ruxan Rosca).

            III. Concluzii

            Din depoziţiile martorilor, s-au evidentiat urmatoarele solutii privitoare la tema pusa in discutie:

1.   Referitor la cresterea calitatii in educatie, au fost identificate urmatoarele solutii cu efect major:

- mentinerea celor 4 ani de liceu

-  reevaluarea curriculei nationale adaptata la necesitatile pietei muncii identificate  pe baza unor studii si cercetarii prin organisme specializate private

- reinfiintarea obligatorie a scolilor profesionale care sa asigure la baza muncitori calificati, care sa raspunda corect nevoilor de pe piata muncii

- investirea in infrastructura educationala

-  pastrarea celor 4 ani de liceu nu implică obligatoriu disponibilizări de cadre didactice.

Beneficii:

 - integrarea socio-profesionala a tinerilor in societate, mijloc de diminuare a somajului,

- reducerea costurilor administrative ce ar urma sa fie alocate de MECTS si administratia locala pentru crearea infrastructurii necesare desfasurarii actului educational, generate de reducerea ciclului liceal la 3 ani si transferarea clasei a IX la gimnaziu,

- diminuarea abandonului scolar la varste timpurii, mai ales in mediul rural.

- pastrarea la 30 de ore a programului saptamanal al elevilor

Cu efect redus asupra calitatii invatamantului secundar ar fi solutia păstrarii  structurii actuale de 3 ani dar obligatoriu regândind structura Curriculei Naţionale, presupunand si costuri administrative suplimentare pentru infrastructura educationala.

2.   Privitor la modul in care vor fi afectate competenţele generale, conţinuturile şi aptitudinile pe care le reglementează programele școlare prin diminuarea unui an din ciclul liceal  toti depozantii au  statuat asupra efectului negativ

  1. regandirea curriculei nationale adaptata la noua structura a invatamantului liceal,
  2. urgentarea apariţiei noului curriculum înainte de 2013, data propusă de minister, şi dezbaterea lui în comisii de specialitate pe parcursul unei perioade de cel puţin două luni

3.   Cum ar putea contribui administrația locală și învățământul universitar la creșterea calității învățământului liceal, în noul context al Legii Educației Naționale?

      Cu impact major, Adminsitratia locala poate contribui la cresterea calitatii prin alocarea de fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii, atragerea de investitori care sa dezvolte sectoare preponderente ca: servicii, IT, turism, agricultura,  prin relatia cu agentii economici sa adopte o strategie de dezvoltare a ofertei educationale in conformitate cu cerintele de pe piata muncii, propunand unitatile de invatant in care se organizeaza filiera tehnologica sau vocationala a liceului avand la baza  tendintele de dezvoltare sociala si economica precizate in documentele strategice regionale, judetene si locale, sa se preocupe activ si sustinut in vederea incheierii de contracte pentru stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice sau vocaționale la operatorii economici (parteneriat public privat).

Cu impact redus asupra calitatii invatamantului, din perspectiva administratiei locale ar fi:mediatizarea exemplelor de bune practici in cadrul unitatiilor de invatamant cu rezultate deosebite, consultarea elevilor si parintilor privind ansamblul curriculumului national.

Privitor la contributia invatamantului universitar asupra calitatii invatamantului liceal din perspectiva legii educatiei, s-au evidentiat urmatoarele solutii cu impact major: sustinerea de parteneriate cu liceele cu specific de invatamant similar pentru a-si putea selecta, ajuta chiar financiar anumiti elevi care vor frecventa cursurile acelor facultati; crearea unui program de cooperare şi colaborare  între sistemul preuniversitar şi cel universitar sub forma parteneriat public-privat, realizarea obligatorie a stagiului de practica pedagogica a studentilor in cadrul unitatilor de invatamant partenere; universitatea, prin diversele facultati ca: Sociologie, Stiintele Educatiei, Marketing, Resurse Umane, Psihologie va putea realiza, cu costuri minime si efecte maxime  studii demografice, cercetari calitative/cantitative privind evolutia pe piata muncii in urmatorii 5-10 ani, si predictibilitatea aparitiei unor domenii si tehnologii de varf, (cum a fost IT si internetul) si realizarea unei oferte educationale in consecinta cu nevoile societatii moderne.Infiintarea si acreditarea de noi sectii sau specializari sa fie facuta doar in baza unor studii realiste si veridice de integrare activa pe piata muncii si a nevoii reale de specialisti pe domeniul respectiv

Cu impact redus ar fi: reducerea numarului de locuri la facultati, obligativitatea promovarii unui examen  pentru accesul in sistemul superior de invatamant, excluzand concursul  de dosare; ajustarea taxelor de scolarizare la universitate la nivelul celor din UE.                                                                                                                                     

Un exemplu de buna practica pentru Invatamantul universitar ar putea fi proiectul JUNIOR SUMMER UNIVERSITY dezvoltat de catre Universitatea BABES-BOLYAI din Cluj-Napoca si organizatia studenteasca aferenta prin care elevii de clasa a XIa petrec un stagiu de pseudo-studentie de doua saptamani in cadrul universitatii, pentru a isi da seama ce doresc sa faca efectiv ca si studenti si ce inseamna a fi student.

            4. Cum ar putea fi motivaţi profesorii să se implice în acest proces de schimbare dificil, ştiind că meseria de profesor nu mai este atât de atractivă? Cine ar avea capacitatea de a-i forma și consilia pe profesori în această direcţie?

            Motivatia profesorilor este una dintre cele mai importante componente ale unui sistem de invatamant performant, cu impact major  fiind modificarea conditiilor actuale de salarizare, respectiv asigurarea unui salariu in functie de performante.

Factori motivationali cu efect redus sunt: mediul pozitiv de lucru, sprijinul moral si tehnologic, recunoasterea publica a muncii bine facute, siguranta postului, respectul de sine sau atingerea potentialului maxim in profesie .

Toate acestea pot fi concretizate alocand un procent semnificativ din PIB. (in prezent, LEN prevede ca invatamantul este prioritate nationala si trebuie sa i se acorde 6% din PIB, faptic i s-au acordat sub 3% din PIB) , prin atragerea de sponsorizari , organizarea de meditatii la scoala, dupa ore, crearea de cursuri suplimentare platite, ) o micşorare a normelor didactice, prin normarea activităţilor (facultative pentru elevi) din ziua de sâmbătă,  prin normarea operaţiilor de verificare a muncii independente a elevilor,  prin plafonarea numărului elevilor dintr-o clasă  creându-se astfel clase noi.

pregătirea profesorilor prin CCD-uri şi alte structuri abilitate de lege pentru formare continuă în vederea obţinerii de noi competenţe şi abilităţi pentru redactarea unei palete diversificate de opţionale şi pregătirea diferenţiată a elevilor prin PIP (planuri de învăţare personalizate).

            IV. Recomandările Comisiei de Experţi  

            Intensificarea calităţii educaţiei este una dintre priorităţile majore a Ministerului Roman al Educaţiei, Cercetării si Tineretului. Cele mai eficiente mijloace de asigurare a

calităţii educaţiei sunt adoptarea naţională a contextului european pentru asigurarea calităţii. Bazandu-se pe opinia internaţională si naţională avand in vedere această

problemă, un număr destul de mare de măsuri au fostintreprinse in interiorul contextului pre-universitar educaţional, focalizandu-se pe următoarele domenii: perfecţionarea

predării, invăţării si a metodelor si strategiilor de evaluare, investiţia in dezvoltarea infrastructurii educaţionale; dezvoltarea si imbunătăţirea calităţii pregătirii profesionale a profesorilor.

O  solutie  buna oferită de planul cadru de învăţământ de a decide asupra unui segment al curriculumului naţional , este aceea care dă posibilitatea definirii unor trasee particulare de învăţare a elevilor. Libertatea de decizie la nivelul şcolii este în consonanţă cu democratizarea societăţii şi reprezintă o şansă de adecvare la un sitem deschis, cu opţiuni multiple .     

Curriculumul la decizia şcolii ţine seama de nevoile locale şi de realităţile concrete ale fiecărei clase şi asigură posibilitatea urmăririi unor trasee educaţionale individualizate.

 Prin această ofertă curriculară se asigură cadrul pentru susţinerea unor performanţe diferenţiate şi a unor nevoi şi interese specifice de învăţare ale elevilor.

Obiectivele cadru se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice, fiind urmărite de-alungul mai multor ani de studiu, ele se stabilesc la nivel curricular şi oferă posibilităţi de transfer spre alte domenii, de aceea ele mai sunt considerate şi ,,câmpuri integrate” deoarece pot fi formulate în termeni operaţionali, cuantificabili şi evaluatori.

            Comisia de experti, pe baza solutiilor identificate si dezvoltate mai sus, apreciaza ca toti depozantii au vizat probleme importante ale sistemului de invatamant, raspunzand punctual aspectelor puse in discutie de comisia de initiere in cadrul audierii publice, si saluta interesul pentru educatie si importanta acesteia in dezvoltarea economico-socială sustenabilă pe termen lung.

            Concluziile comisiei vor fi detaliate raportat la impactul acestora la nivel national, la nivelul administratiei publice locale si al unitatilor de invatamant:

            Cu impact la nivel national:

            1.Modificarea cadrului legsilativ, astfel incat durata liceului sa fie mentinuta la 4 ani si adaptarea permanenta a curriculei la cerinţele reale ale pieţei muncii, justificata si prin faptul ca o astfel de masura nu implică eforturi bugetare suplimentare speciale.

             2.Realizarea de studii de impact privind evolutia si necesitatea anticipativa  pe piata muncii  si reflectarea acestor realitati in ofertele educationale; insumand astfel obiectivele pe zona educatiei ale Strategiei Europa 2020

            Cu impact la nivelul administratiei publice locale:

  1. Consiliul Local, in calitate de ordonator  de credite, sa initieze propuneri de rectificare a bugetului alocat unitatilor de invatamant in vederea suplimentarii fondurilor pentru  plata salariilor, avand la baza o justificare tehnico economica a masurii dispuse.
  2. sa asigurarea cresterea  calitatii infrastructurii ( bazei materiale, intretineri, reparatii)
  3. premierea institutiilor de invatamant pentru rezultate deosebite, observand ca la momentul actual o astfel de practica nu este adoptata de actuala legislatura  (a se vedea:http://www.presalocala.com/2011/06/15/scoala-%E2%80%9Cioan-bob%E2%80%9D-...
  4. atragerea agentilor economici sa colaboreze in regandirea curriculumului naţional şi introducerea unor noi metode de predare pentru formarea celor 8  competenţe cheie.
  5. stagiile de practica se pot realiza  prin parteneriat public - privat,  practica fiind elementul indispensabil în formarea aşa-numitelor competenţe-cheie ce au menirea de a oferi suport în soluţionarea problemelor şi proiectelor pe care fiecare angajat le va avea de realizat pe parcursul carierei.

            Cu impact la nivelul unitatilor de invatamant:

            1.Responsabilitatea pentru asigurarea calitatii actului educativ in conformitate cu standardele nationale,

             2.Raspunderea pentru folosirea resurselor umane si materiale aflate la dispozitie.           

      3.Universităţile trebuie să îţi adapteze curricula la nevoile educabililor, oferind programe de formare iniţială, dar şi de formare continuă, asigurând astfel, continuitatea pregătirii şi a perfecţionării omului de-a lungul carierei lui profesionale şi pe toată durata vieţii acestuia.

                                   

Membrii comisiei de experti si-au insusit propunerea d-lui prof.univ.dr.ing. Ioan Vuscan de la Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca.

Anexe:

Motivaţia iniţiatorului,

Lista depoziţiilor

Data întocmirii,

7 noiembrie 2011

 

Comisia de experţi:

Inspector scolar general

prof. Hodorogea Anca Cristina

Semnătura ______________________________

 

Diector Colegiul “Emil Racovita” Cluj-Napoca

prof. Corega Constantin

 Semnătura ______________________________

 

Diector Palatul Copiilor Cluj

 Prof. Cuibus Valentin

Semnătura _______________________________

 

Inspector de specialitate  istorie şi socio- umane – Inspectoratul Scolar Judetean Cluj

 Prof. Arion Hadrian

 Semnătura ________________________________

 

Consilier juridic CNS Cartel ALFA Fil.Cluj

Mihaela Cota Potropopescu

Semnatura _________________________________

 

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeanã, vã invitãm sã vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziția oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.