Acest site este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 - Investește în oameni!

Durata studiilor în învăţământul liceal scade de la 4 la 3 ani

Creştem astfel calitatea în educaţie?  

 

MOTIVAŢIA AUDIERII PUBLICE

 

În ultimii 21 de ani s-au făcut numeroase schimbări în învăţământul preuniversitar. Impactul acestor experimente susţine afirmaţia că acest sector este departe de a fi reformat. Numai educaţia poate garanta progresul economic, dezvoltarea culturală, afirmarea cu drepturi egale a naţiunii române în comunitatea internaţională. La noi, educaţia este prima sacrificată, supusă la reducţii bugetare, comasări de şcoli şi restrângeri de posturi. Schimbările din sistemul educaţional vor avea efecte iremediabile în toate componentele societăţii, mai ales că, în ultima vreme, aceste schimbări  s-au întreprins fără un studiu de impact realist şi în dispreţul dialogului social. Într-un domeniu atât de complex, în care nimeni nu poate fi sigur, puterea şi-a permis să eludeze până şi dezbaterea parlamentară. Mai mult, angajarea răspunderii Guvernului pe Legea Educaţiei Naţionale face şi mai dificilă această reformare a sistemului educaţional.

Conform rapoartelor Băncii Mondiale, una dintre principalele probleme ale României este calitatea slabă a sistemului educaţional. Rezultatele examenului de Bacalaureat de anul acesta par a confirma acest lucru. Totuşi judeţul Cluj este peste media ţării, astfel: la sesiunea din luna iulie, procentul de promovabilitate a fost de 54,91%, în condiţiile în care, media pe ţară a fost de 44,97%, iar în sesiunea din luna august a fost de 21,66% în condiţiile în care, media pe ţara a fost de 16,06%. Asta, deoarece Cluj-Napoca este un centru universitar, cu vechi tradiții academice, cu o viață spirituală și culturală foarte dezvoltată, totodată tumultoasă și atrăgătoare. Posibilitățile de instruire ale elevilor și studenților în centrul universitar Cluj-Napoca sunt extrem de diverse: 7 universităţii de stat, 7 particulare. Pe langa acestea avem şi 66 de colegii/licee/grupuri școlare. Anul acesta s-au aniversat 140 de ani de la înfiinţarea Colegiului Pedagogic “Gheorghe Lazar” din Cluj-Napoca, ceea ce poate argumenta şi mai bine calitatea actului educaţional. Faptul că în Cluj avem un act educaţional mult peste media ţării se poate desprinde şi din Raportul privind Starea Învăţământului preuniversitar clujean 2010-2011[1].

Obiectivele Comisiei Europene, stabilite prin „Strategia Europa 2020”, prevăd:

            1. O creştere economică inteligentă prin: Educaţie; Promovarea cunoaşterii; Inovare şi creativitate; Digitalizarea întregii societăţi.

2. O creştere economică durabilă prin: Competitivitate; Utilizarea mai eficientă a resurselor;

3. O creştere economică favorabilă incluziunii prin: O mai mare participare la piaţa forţei de muncă; Dobândirea de noi competenţe; Lupta împotriva sărăciei.

            In acest context, totuşi, Legea Educatiei Nationale pevede că, învăţământul general obligatoriu este de 10 clase şi cuprinde învăţământul primar şi cel gimnazial. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.

            Aceasta inseamnă că, la nivelul anului 2020, România trebuie să atingă obiectivele în cadrul unui învăţământ obligatoriu până la 18 ani.

 

Context specific

            Legea educaţiei naţionale nu oferă decât cadrul general pentru o reformă. Cele peste 100 de metodologii care trebuiau sa apară în termen de 8 luni de la intrarea în vigoare a legii vor clarifica sau nu posibilitatea acestei reforme. Printre modificările de esenţă a legii este şi cea legată de ciclurile de învăţământ. Astfel, dacă în vechea lege aveam 4 ani de grădiniţă, 4 ani de învăţământ primar, 4 ani de învăţământ gimnazial şi 4 ani de liceu, actuala lege prevede  ca  sistemul national de invatamant preuniversitar să cuprindă urmatoarele niveluri:

            a) educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţămantul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare;

            b) învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV;

            c) învăţământul secundar, care cuprinde:

(i) învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-IX;

(ii) invatamantul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X-XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretică, vocaţională si tehnologică;

            d) învăţământul  profesional, cu durata între 6 luni şi 2 ani; e) învăţământul tertiar nonuniversitar, care cuprinde învăţământul postliceal.

            Trebuie remarcat ca la nivelul Uniunii Europene nu exista o directivă în ceea ce prevede durata învăţământului obligatoriu, a examenului de Bacalaureat sau a ciclurilor de învăţământ. Decizia aparţine fiecărui stat membru.

            În Romania, pe lânga Legea educaţiei naţionale există si o lege a educaţiei care se află în comisia de învăţământ a Senatului. (trebuie detaliat ce se urmărește prin proiectul de lege în dezbatere în Senat: amendarea sau abrogarea/înlocuirea LEN) Dezbaterile pe marginea ciclurilor de învăţământ sunt foarte aprige. În cadrul şedinţei desfăşurate în data de 17 iunie 2010, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Senat, condusă de clujeanul Mihail Hărdău, a adoptat cu majoritate de voturi, varianta de organizare a ciclului de studii în învăţământul preuniversitar obligatoriu. Astfel, în varianta propusă în comisie, structura sistemului preuniversitar cuprinde: o grupă mare pregătitoare obligatorie care funcţionează în cadrul grădiniţei (5–6 ani), ciclul primar cu clasele I–IV (6–10 ani), ciclul gimnazial cu clasele V–IX (10–15 ani), ciclul liceal cu clasele X–XIII (15–19 ani) sau învăţământul profesional (15–17 ani)[2].

            În Cluj-Napoca subiectul este de actualitate si chiar creează contradicţii.  Chiar dacă există o Strategie de  dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca[3] , Consiliul Local din Cluj-Napoca a amânat în data de 6 septembrie 2011 proiectul care viza strategia pentru învăţământul clujean, care includea stabilirea curriculei şi componenţa Consiliilor de Administraţie , si doar in 27 septembrie a reusit sa finalizeze[4].

            În ceea ce priveşte Curriculum National şi aici Legea educaţiei naţionale aduce schimbări majore. Astfel, numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ este de maximum 30 de ore pe săptămână la învăţământul liceal. Aceste ore sunt alocate atat pentru predare şi evaluare, cat şi pentru învăţarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conţinuturilor predate, conform prezentei legi. Prin excepţie, numărul maxim de ore poate fi depasit cu numarul de ore prevăzute pentru studierea limbii materne, a istoriei si traditiei minoritatilor nationale şi a învăţământului bilingv.

            În cadrul Curriculumului naţional, disciplinele opţionale au o pondere de 20% în planurile-cadru pentru învăţământul obligatoriu şi de 30% în cele pentru liceu.

            Pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu, programa şcolară acoperă 75% din orele de predare şi evaluare, lasând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. În funcţie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învăţare remedială, în cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cunoştintelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performante superioare, conform unor planuri individuale de învăţare elaborate pentru fiecare elev.

            În aceste condiţii de diminuare a anilor de studiu se pune problema menţinerii calităţii învăţământului clujean şi nu numai.

            Prezenta audiere publică îşi propune să identifice răspunsuri şi soluţii argumentate la următoarele întrebări majore:

            ● Cum credeti că putem creşte calitatea în educaţie? Revenind la cei 4 ani de liceu? Păstrând structura actuală, de 3 ani, dar regândind structura Curriculei Naţionale?

            ● Cum vor fi afectate competenţele generale, conţinuturile şi aptitudinile pe care le reglementează programele scolare prin diminuarea unui an din ciclul liceal

            ● Cum ar putea contribui administratia locala si invatamantul universitar la cresterea calitatii invatmantului liceal, in noul contex al Legii Educatiei Nationale?

            ● Cum ar putea fi motivaţi profesorii să se implice în acest dificil proces de schimbare, ştiind că meseria de profesor nu mai este atât de atractivă? Cine ar avea capacitatea de a-i forma si consilia pe profesori în această direcţie?

            Vă invităm să vă exprimați opinia, în scris și verbal, în cadrul audierii publice "Durata studiilor în învăţământul liceal scade de la 4 la 3 ani. Cum creştem calitatea în educaţie?", care va avea loc în 3 noiembrie 2011, la Hotel Victoria, de la ora 14. Aşteptăm opiniile dvs. la adresa lobbypentrucluj@gmail.com , până în data de 02 noiembrie 2011 Mai multe informaţii despre formatul şi conţinutul opiniilor găsiţi la http://lobbypentrucluj.blogspot.com/p/audieri-publice.html secţiunea Audieri publice[5].

            Opiniile colectate prin procedura de audierea publică se vor sintetiza intr-un raport care va fi prezentat într-o conferinţă de presă, la o saptamana de la eveniment, va fi transmis tuturor celor care au participat, va fi postat pe site pentru publicul larg, va fi trimis Ministerului Educaţiei şi decidenţilor politici cu atribuţii de decizie în domeniu.

            Pentru formularea unei opinii este asigurată o minimă bibliografie, îndrumar de formulare a opiniei, procedura de audire publică, modul de înscriere şi participare la http://lobbypentrucluj.blogspot.com/p/audieri-publice.html

Comisia de Iniţiere a Audierii Publice

 

 

 

 

 

 

 

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeanã, vã invitãm sã vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziția oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.