Acest site este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 - Investește în oameni!

Sinteza

Privind concluziile şi recomandările sintezei audierii publice cu tema „Dezvoltarea dialogului social şi implicarea ONG-urilor” organizată de Coaliţia ESOL 62 în data de 01 septembrie 2012 la Casa de cultură a sindicatelor „Leopoldina Bălănuţă” din Focşani, având drept scop evidenţierea punctelor de vedere cu privire la Legea nr.62/2011 a dialogului social în vigoare, în paralel cu normele propuse de Guvern prin proiectele de acte normative trimise spre consultare partenerilor sociali.

Comisia de experţi formată din : Puiu Nela – jurist AJPIS Vrancea, Carmen Ionescu – Consultant în Marketing şi Managementul Afacerilor şi Gheorghe Costin – jurist AJPIS Vrancea, în urma studierii documentaţiei şi bibliografiei, a analizei părţilor interesate şi a motivaţiei evenimentului, având în vedere depoziţiile depuse şi impactul mass media, prezintă următorul raport:

COALIŢIA ESOL 62, constituită din reprezentanţi ai sindicatelor din administraţia locală din Vrancea şi Brăila, a sindicatului „Educaţia” Galaţi, a patronatului UGIR Focşani şi UGIR Bucureşti, cu sprijinul Filialei Vrancea a C.N.S. „Cartel ALFA” şi BNS, a Sindicatului Liber „Educaţia” Galaţi şi asociaţiei Pro-Democraţia filiala Brăila, au organizat şi derulat evenimentul la care au fost invitaţi cetăţenii salariaţi, manageri, sindicalişti, patroni, reprezentanţi ai patronatelor şi ai sindicatelor şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, care îndeplineau condiţiile impuse de regulamentul de organizare al audierii publice postat pe adresele:

http://www.facebook.com/groups/164461703678428 şi

http://coalitiaesol62.wordpress.com/
Pe aceleaşi adrese au mai fost postate informaţii privind: Organizatorul evenimentului; Invitaţia la audierea publică; Documentarea temei; Motivaţia avută în vedere; Bibliografia pentru informare şi documentare; Formularul de înscriere; Regulamentul audierii publice; Desfăşurătorul audierii publice şi Componenţa Comisiei de experţi.

Toate aceste documente au fost transmise prin adrese de e-mail sindicatelor din Focşani şi Galaţi dar şi reprezentanţilor patronatelor din Vrancea. De asemenea, au fost făcute eforturi pentru a atrage reprezentanţi ai ONG-urilor însă doar filiala Brăila a asociaţiei Pro-Democraţia a răspuns pozitiv.

Comunicatul de presă a apărut la o emisiune de ştiri a postului local de televiziune Atlas TV, la Media TV, în ziarele locale Monitorul de Vrancea şi Ziarul de Vrancea dar şi pe blogul „România mereu Absentă”.

Având la bază scopul propus, Comisia de iniţiere a intenţionat să colecteze opinii şi puncte de vedere cu privire la problemele generate de actuala lege a dialogului social dar şi soluţii la următoarele întrebări :

- Legea existentă asigură condiţii democratice corecte privind înfiinţarea, organizarea şi reprezentarea sindicatelor ?

- Sunt asigurate condiţii corecte de reprezentare a organizaţiilor patronale ?

- Cum sunt asigurate libertatea de negociere la nivel de sector de activitate şi asigurarea unui minim negociat la nivel naţional ?

- Pentru soluţionarea conflictelor de muncă este asigurat un cadru instituţional corect ?

- Cum credeţi că poate fi asigurată participarea reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale la dialogul social naţional şi local şi în cadrul Comitetului Economic şi Social ?

- Cum ar putea ajuta  participarea ONG-urilor  relaţia dintre partenerii sociali?

- Actuala lege respectă convenţiile OIM ratificate cu privire la relaţia dintre angajaţi şi angajatori ?

La eveniment au participat reprezentanţi ai sindicatelor din învăţământul gălăţean, respectiv, lideri ai Sindicatului Liber „Educaţia” Galaţi, reprezentanţi ai C.N.S. „Cartel ALFA” Filiala Vrancea şi câţiva întreprinzători, reprezentanţi ai patronatului focşănean. Mass Media a fost prezentă prin ziarul Monitorul de Vrancea şi Atlas TV.

Au fost depuse un număr de 11 depoziţii astfel: nouă din partea sindicatelor, una din partea patronatelor şi una din partea ONG-urilor. Dintre acestea, au fost prezentate verbal un număr de 7 depoziţii de către: Emil Răvoiu – preşedinte C.N.S. „Cartel ALFA” Filiala Vrancea, Marcela Stan – preşedinte Sindicatul INSTAELECTRIC Focşani, Adrian Andrăşescu – preşedinte Sindicatul Liber „Educaţia” Galaţi, Manuel Pascaru – Vicepreşedinte Sindicatul Lucrătorilor din Primării Vrancea, Olimpia Janosi – Sindicatul Liber „Educaţia” Galaţi , Marian Oanea – lider Sindicatul Liber „Educaţia” Galaţi şi Petre Lupu – lider Sindicatul Liber „Educaţia” Galaţi.

Au transmis depoziţii scrise fără a fi susţinute verbal :

-          Mariana Bâtcă – vicepreşedinte Pro Democraţia Filiala Brăila;

-          Cristian Dan Serea – reprezentant patronate Galaţi;

-          Dumitru Adam – preşedinte BNS Filiala Vrancea;

-          Paulina Roşcan – preşedinte SIP FEN Vrancea.

Observăm că Legea nr. 62/2011 a Dialogului social în vigoare, a produs mai multe neajunsuri organizaţiilor sindicale care au arătat problemele cu care s-au confruntat de un an comparativ cu perioada de până la apariţia legii când erau în vigoare Legea nr.54/2003 a sindicatelor, Legea nr.130/1996 republicată privind contractul colectiv de muncă şi Legea nr.168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, legi care permiteau desfăşurarea în condiţii mai bune a dialogului social la nivel naţional dar mai ales local de unitate.

Din punctul de vedere al reprezentanţilor sindicatelor ca parteneri de dialog, prin depoziţiile prezentate, au fost evidenţiate următoarele situaţii unde actuala lege creează probleme: 

1.    Nu este corect definită invitarea reprezentanţilor salariaţilor la şedinţele Consiliului de Administraţie sau altui organ asimilat acestuia, inclusiv în cazul administraţiei publice, pentru a fi îndeplinită obligaţia de a comunica sindicatelor informaţii privind constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă, a protecţiei muncii şi utilităţilor sociale, a asigurărilor şi protecţiei sociale.

2.    Obţinerea reprezentativităţii necesare participării la negocierea clauzelor contractelor colective de muncă sau la declanşarea conflictelor colective de muncă este greu de realizat în condiţiile stabilite de actuala lege prin atingerea pragului de jumătate plus unul de membri din totalul salariaţilor. Astfel, organizaţii sindicale la nivel de unitate sau de ramură, legal constituite dar care nu întrunesc pragul impus prin legea în vigoare, nu-şi pot îndeplini rolul pentru care au fost constituite şi nu beneficiază de prerogativele acordate prin Constituţia României şi Convenţiile OIM ratificate.

3.    Legea dialogului social nu asigură cadrul şi condiţiile de realizare a activităţii sindicatelor pentru apărarea drepturilor salariale şi profesionale ale salariaţilor. Sintagma „pot negocia prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate punerea la dispoziţie a spaţiilor şi facilităţilor necesare desfăşurării activităţii sindicale” nu oferă garanţia obţinerii unui cadru corect pentru desfăşurarea activităţilor.

4.    Dispariţia contractului unic la nivel naţional – singurul izvor de drept care stabilea criterii minimale şi indici de referinţă pentru negocierile colective la nivel de sector de activitate şi la nivel de unitate. Prin renunţarea la contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional dispare structura pe care s-a bazat sistemul dreptului muncii românesc, pentru că limitele drepturilor negociate nu se mai aplică tuturor, referindu-ne astfel la salariul minim pe economie şi coeficienţii de ierarhizare ai acestuia, durata suplimentară a concediilor de odihnă pentru anumite situaţii, zilele libere pentru anumite evenimente familiale, etc.

5.    Negocierea salariului minim făcută de către noul organism: Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social condus de primul-ministru, suprimă libertatea negocierii colective garantată prin art.41 alin.(5) al Constituţiei prin includerea puterii executive în negocierea salariului minim pe economie. Guvernul are pârghiile juridice necesare pentru a stabili prin hotărâre de guvern a salariului minim garantat în plată, implicarea lui într-o negociere dintre sindicate şi patronate pentru salariul aplicabil pieţei private încalcă principiile de bază ale economiei de piaţă.

Din punctul de vedere al patronatelor, prin singurul reprezentant prezent, s-a reţinut referirea la art. 30 al legii în vigoare, care dispune posibilitatea invitării reprezentanţilor sindicatelor la discutarea problemelor de interes profesional, economic şi social. Se doreşte a se face distincţie între mediul privat şi cel bugetar, întrucât, se consideră că fondurile puse în discuţie pot fi canalizate diferit având în vedere cracterul privat şi cel public al constituirii lor.

Participarea ONG-urilor la dialogul social prin dispoziţiile art. 92 din lege, nu asigură o reprezentare  reală, corectă şi neaservită intereselor celor care au făcut numirile, consideră reprezentanta Pro Democraţia prin depoziţia depusă. Se mai consideră că Guvernul, în mâinile căruia se află puterea, nu poate să stabilească de unul singur, unilateral,  ce are nevoie societatea ca să îi fie mai bine – asta dacă libertatea cetăţenilor nu este doar o noţiune lipsită de conţinut.

Propuneri de modificare a Legii nr.62/2011 a Dialogului social reliefate din analiza părţilor interesate şi avansate prin depoziţii:

1.    Modificarea art. 22 alin.(2) sub forma „Unităţile în care sunt constituite organizaţii sindicale care au dobândit reprezentativitatea în condiţiile legii sunt obligate să pună la dispoziţia organizaţiilor sindicale, cu titlu gratuit, spaţiile corespunzătoare funcţionării acestora şi să asigure dotările necesare desfăşurării activităţii prevăzute de lege.

2.    Modificarea art. 30 alin.(1) sub forma „Angajatorii vor invita delegaţii desemnaţi de organizaţiilor sindicale reprezentative să participe în consiliile de administraţie sau în alte organe asimilate acestora, la discutarea problemelor de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv.

3.    Modificarea art.51 alin,(1) lit.C. astfel: „Sunt reprezentative la nivel de unitate sindicatele care:

-  au statut legal de organizaţie sindicală;

- numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puţin o treime din numărul salariaţilor unităţii sau sunt afiliate la o federaţie sindicală reprezentativă.

4.    Reintroducerea obligaţiei de a se negocia contract colectiv de muncă unic la nivel naţional prin introducerea la art.128 al alineatului cu prevederea „Contractele colective de muncă se negociază la nivel de unităţi, grupuri de unităţi, sectoare de activitate şi naţional.

5.   Referitor la problema reprezentării ONG-urilor, au fost identificate două soluţii:

a)   Trecerea de la reprezentativitatea independentă la reprezentativitatea variabilă, dependentă de scopul şi natura problemei în dezbatere ;

b)   Perfectarea unui mecanism de alegere prin vot și nu prin numire.

6.    Pentru o mai bună protecţie a membrilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor, modificarea alineatului 1 al art.10 din legea în vigoare, în sensul că „În timpul mandatului şi în termen de 2 ani de la încetarea mandatului, reprezentanţilor aleşi sau numiţi în organele de conducere executive ale organizaţiilor sindicale nu li se poate modifica sau desface contractul individual de muncă pentru motive neimputabile lor sau pentru necorespundere profesională, decât cu acordul scris al organului colectiv de conducere ales al organizaţiei sindicale.

7.  Introducerea după articolul 53, al unui nou articol 54 cu următorul conţinut : „Cererile şi actele de procedură ale organizaţiilor sindicale în faţa instanţelor judecătoreşti sau actele de procedură întocmite pentru acestea sunt scutite de taxă de timbru.”

Comisia de experţi apreciază că audierea publică s-a realizat cu respectarea principiilor democratice şi s-a respectat dreptul la opinie al depozanţilor. Depozanţii au făcut observaţii şi propuneri pertinente care pot fi luate în considerare de către decidenţii politici pentru îmbunătăţirea Legii dialogului social.

Preşedinte Comisie de experţi

Nela  Puiu

 

 

 

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeanã, vã invitãm sã vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziția oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.