Acest site este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 - Investește în oameni!

RAPORT SINTEZA AL AUDIERII PUBLICE

Cum ar trebui să funcționeze clasa pregătitoare în școli și cine contribuie la inființarea ei?

CUPRINS:

  1. Introducere
  2. Context
  3. Scopul audierii publice
  4. Cuprinsul Raportului Sinteza

IV.1. Enumerare depozitii scrise: 75 depozitii scrise semnate de 160 depozanti

IV.2. Enumerare depozitii sustinute verbal:  21 depozitii

IV.3. Statistica calitate depozanti

IV.4. Concluziile depozantilor fata de intrebarile puse de catre initiatori

IV.5. Argumente suplimentare sustinute de locutori fata de depozitiile scrise

  1. Recomandări formulate de către participanţii la eveniment, argumente si solutii gasite de acestia la problemele supuse atentiei

V.1. Unde ar trebui sa funcționeze clasa pregătitoare? La școală sau la grădiniță? De ce?
V.2. Care sunt resursele materiale necesare pentru funcționarea grupei pregătitoare (jocuri, mobilier, băi special amenajate, programe after-school, etc.), astfel încât obiectivul acestui concept să fie atins? Cine ar trebui să asigure aceste resurse și în ce proporție?
V.3. Care sunt resursele umane necesare funcționării în condiții optime a grupei pregătitoare și cum este asigurată această resursă?
V.4. Cât suntem de pregătiți pentru a introduce acest concept al grupei pregătitoare din anul școlar 2012–2013?
V.5. Care sunt riscurile în cazul în care nu vor fi asigurate resursele identificate?
V.6. Ce ar trebui să facă autoritățile locale și naționale ca să asigure funcționarea optimă și într-un concept integrat a acestei clase pregătitoare?

  1. Concluziile si recomandarile comisiei de experti
  2. Impactul social al audierii publice la nivel local si national:

VII.1. Articole si reportaje mass-media anterior si dupa eveniment:

VII.2. Prezenta mass-media in timpul audierii

VII.3. Prezenta martori in sala

VII.4. Actiuni concrete ale altor persoane implicate, in urma lansarii invitatiilor la audierea publica

  1. Intocmit de comisia de experti
  2. Anexe – concluziile, opiniile personale sau recomandarile unor membri ai comisiei de experti

I. Introducere

Audierea publică este o procedură transparentă de colectare de opinii prin care orice grup, organizaţie, instituţie şi persoană fizică interesată îşi poate aduce contribuţia în definirea şi adoptarea  politicilor publice de interes local şi/sau naţional.

Grupul de iniţiativă „Lobby Transilvania”, alături de Mensa România, Fundația Părinți Clujeni și Colegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord-Vest, au organizat o audierea publică pe tema înfiinţării, implementarii şi funcţionării clasei pregatitoare, vineri, 24 februarie 2012, ora 13:00, în Sala de Conferințe a Stadionului Cluj-Arena, situat lângă Parcul Central al Municipiului Cluj-Napoca. Audierea publică a fost unul dintre evenimentele ce fac parte dintr-un ciclu de consultări publice pe subiectul „Implementarea clasei pregatitoare în sistemul românesc de învăţământ”.

La discuţii au participat si si-au adus aportul părinţi, profesori, educatori, directori de şcoli şi grădiniţe, ONG-uri, parlamentari, psihologi, medici, candidati pentru functia de primar al Clujului şi reprezentanţi ai administraţiei locale.

Organizatorii audierii şi-au propus să ofere soluţii la o serie de întrebări la care încă nu s-au găsit răspunsuri. Opiniile enunţate sunt incluse în prezentul raport ce va fi trimis Ministerului Educaţiei şi celor ce au atribuţii de decizie în domeniu. Scopul audierii publice a fost formularea unor concluzii legate de problemele supuse atentiei in cadrul motivatiei elaborate de comisia de initiere. Alaturi de motivatie, in scop de informare si facilitare a procesului de audiere publica au fost puse la dispozitie urmatoarele documente: procedura de desfasurarea a audierii publice, indrimarul de redactare al opiniei/ depozitiei, regulamentul audierii publice, legislatia interna in vigoare, brosura clasa pregatitoare, metodologie, comunicate, anexa metodologie, Omects 3064 precum si alte acte normative relevante, o vasta bibliografie cuprinzand studii internationale al sistemului de invatamant primar in diverse tari din Europa si din lume,  studiu si trecere in revista a articolelor de presa nationala relevante pe aceasta tema.

De asemenea initiatorii au formulat o serie de 4 cereri de informatii publice in baza legii 544 adresate ISJ Cluj, MECTS. Primariei Cluj, CJRAE si au pus la dispozitia publicului larg aceste documente si raspunsurile oferite de catre Primaria Cluj si Inspectoratul Scolar Judetan Cluj, celelate doua solicitari fiind si in prezent fara raspuns.

Din cele 75 depozitii scrise, din care 4 colective semnate de 160 persoane  au fost sustinute verbal un numar de 21 depozitii

Peste o sută de clujeni au participat la dezbatere, iar părerile au fost, cum era de aşteptat, împărţite. Unii au susţinut că e mai bine pentru copii ca această clasă să rămână în cadrul grădiniţei întrucât unitatea are deja dotările necesare, alţii cred că şcoala ar trebui să o găzduiască. Unele voci au spus că înfiinţarea clasei pregatitoare ar trebui amânată până anul şcolar viitor când totul ar trebui să fie, teoretic, pregătit. Parerile acestora si solutiile propuse vor fi expuse pe larg in cele ce urmeaza.

La audierea publica au participat si un nr de peste 10 reprezentanti mass-media, conform listelor de prezenta intocmite de initiatorii Lobby Transilvania.

In vederea pregatirii audierii publice LobbyTransilvania a realizat urmatorul demers:

  • documentarea temei propuse pentru audiere si punerea la dispozitia publicului larg a unui numar mare de informatii, studii, articole specialitate si mass-media si acte juridice
  • au lansat motivatia si chemarea la actiune
  • au transmis un numar de peste 400 invitatii prin chemarea la actiune, catre un spectru larg de persoane interesate
  • au publicat anunturi in presa locala
  • au transmis comunicat de presa si invitatii in calitate de observator mass-media locala
  • au mediatizat evenimentul pe toate canalele de socializare on line
  • au creat un blog: lobbytransilvania.wordpress.com
  • au constituit comisia de experti independenti formata din : Prof. Univ. Dr. Daniel David - in calitate de Sef Comisie, Prof. Simona Baciu , Dr. Florian Razvan, Conf. Univ. Dr. Calin Lazar, Anca Hodorogea, Dorina Kudor, Andra Micle, Ioana Ramniceanu Torsin, Toadere Ioana.

Audierea publica a fost moderata de catre Ciprian Aron, prezentator Realitatea TV. Deschiderea audierii a fost realizata prin cuvantul de deschidere al Prefectului Stamatian Florin care si-a exprimat dorinta sa fie cel care deschide evenimentul ca sustinator al organizarii unor dezbateri publice in general si al initiativei civice a grupului de initiativa LobbyTransilvania in particular, iar apoi au fost ascultate in ordine alfabetica un nr de 20 depozitii verbale ale celor care s-au inscris la cuvant.

Membri comisiei de experti au analizat in sesiuni ulterioare de lucru toate depozitiile scrise si verbale care se regasesc si pe blogul evenimentului iar concluziile acestora extrase din depozitiile scrise si verbale ale participantilor se regasesc in prezentul raport.

II. Context

Începând cu anul școlar 2012-2013, 4987 de copii din județul Cluj, adică peste 2,7% din copiii care vor intra în clasa pregătitoare, au implinit vârsta de 6 ani, fiind născuți în 31 august 2006, inclusiv. Este vorba despre un număr de aproximativ de 20.000 copii din România.

În contextul asumării de către Guvernul României a legii educației - Legea 1/2011 și a lipsei unei dezbateri publice ințiate de către METCS în vederea stabilirii unui dialog social coerent cu beneficiarii (copiii și părinții), actorii (cadrele didactice și specialiștii în formare, inclusiv Inspectoratele Școlare) și decidenții (minister și autorități publice locale), dar și a lipsei unor studii și cercetări care să dovedească necesitatea, modalitatea și impactul implementării clasei pregătitoare și posibila testare a acesteia în centre pilot, clasa pregătitoare a devenit o problemă cu posibile efecte psihosociale și emoționale negative asupra a aproximativ 5000 de copii și 7000 de părinți din Cluj.

Motivația inițierii dezbaterii publice constă în lipsa normelor de implementare pentru lansarea proiectului în luna septembrie 2012, insuficienţa resursei materiale şi umane in prezent (spații în școli/grădinițe, program adecvat de desfășurare a activității, personal specializat, evaluarea personalului, norme de evaluare a elevilor, criterii de admitere în clasa 1).

Un alt posibil risc al implementării în acest moment a sistemului este lipsa experienţei sistemice în ceea ce privește implementarea grupei pregătitoare în cadrul instituțiilor școlare întrucât nu există personal specializat în prezent, o programă școlară elaborată, sistemul educaţional este subfinanţat şi încă nu dispune de dotările necesare pentru implementarea proiectului, de asemenea, momentan, lipsește forma de evaluare a institutorilor şi a elevilor.

Care sunt consecinţele nerezolvării problemei identificate de catre initiatori?

  • incapacitatea elevilor de a se adapta sistemului de învăţământ primar, cu efecte negative majore pe termen lung pentru întreg sistemul de învăţământ naţional, fiind pus în discuţie viitorul integrării active pe piața muncii
  • imposibilitatea evaluării proiectului clasei pregatitoare din lipsa unei reglementări precise, a sustenabilităţii programului şi necesităţii continuării acestuia
  • elaborarea tardivă, neadecvată sau „în fugă” a programei şcolare, având în vedere că momentan acestea nu există
  • formarea neadecvată a personalului
  • identificarea lacunară a bazei materiale şi a surselor financiare necesare implementării proiectului
  • locații greșit alese pentru grupele pregătitoare – pro/contra implementării la şcoală sau la grădiniţă?
  • costuri majore pentru părinți în investiția suplimentară necesară pentru educația adecvată a acestor copii și programele extracuriculare (afterschool, logopedie, consiliere, sport etc.)

III. Scopul audierii publice

Scopul urmărit al evenimentului  a fost formularea unor concluzii legate de următoarele subiecte expuse, de către Comisia de Iniţiere, în cadrul motivaţiei:

  1. Unde ar trebui sa funcționeze clasa pregătitoare? La școală sau la grădiniță? De ce?

2. Care sunt resursele materiale necesare pentru funcționarea grupei pregătitoare (jocuri, mobilier, băi special amenajate, programe after-school, etc.), astfel încât obiectivul acestui concept să fie atins? Cine ar trebui să asigure aceste resurse și în ce proporție?

3. Care sunt resursele umane necesare funcționării în condiții optime a grupei pregătitoare și cum este asigurată această resursă?

4. Cât suntem de pregătiți pentru a introduce acest concept al grupei pregătitoare din anul școlar 2012–2013?

5. Care sunt riscurile în cazul în care nu vor fi asigurate resursele identificate?

6. Ce ar trebui să facă autoritățile locale și naționale ca să asigure funcționarea optimă și într-un concept integrat a acestei clase pregătitoare?

      IV. Cuprinsul Raportului Sinteza

Analiza depoziţiilor scrise depuse la adresa de email lobbytransilvania@gmail.com pusa la dispozitie de catre Comisia de Iniţiere şi a celor susţinute verbal duce la urmatoarele concluzii:

IV.1. Au fost depuse un nr de 75 depozitii scrise semnate in ordine alfabetica de urmatorii depozanti:

  1. ALUAS EMIL CANDIDAT PRIMARIA CLUJ
  2. ANDREI ADELA –  DIRECTOR GRADINITA GINA
  3. ANTON RALUCA - PSIHOLOG
  4. ARDELEAN MARIA –INVATATOR
  5. ARDELEAN VIOREL - INVATATOR
  6. ASTILEAN PUSA MARIA - PROFESOR
  7. AVRAM ELENA – DIR GRADINITA HELLEN
  8. BANC FLAVIA – INSPECTOR RESURSE UMANE
  9. BARBU GABRIELA – PROFESOR PSIHOPEDAGOG, KINETOTERAPEUT, MAMA
  10. BEJENARU SIMINA – SCOALA INTERNATIONALA DIRECTOR
  11. BEU ANCA– PARINTE
  12. BODEA CLAUDIA – PARINTE
  13. BRIHAN ALINA – PARLAMENTUL EUROPEAN AL TINERILOR ROMANIA
  14. BUMB SIMONA DIANA – PARINTE A 2 COPII
  15. CALIAN PETRU– DEPUTAT PDL DE CLUJ
  16. CAMPEAN DANIELA – PARINTE
  17. CARBUNE VLAD –PARINTE + DEPOZITIE COMUNA INVATATORI SIMONA GHINCEA- INVATATOR, SCOALA GENRALA NR 1 NAIPU, JUDETUL GIURGIU;OANA GRIGORE- INSTITUTOR SCOALA SFANTA ANASTASIA BUCURESTI;ALEXANDRINA GRIGORE- INVATATOARE PENSIONARA SCOALA NR 1 MARSA, JUDETUL GIURGIU;MARIA PIROI- INVATATOAREA SCOALA NR 6 GIURGIU
  18. CHIRA DELIA – MEDIC SPECIALIST PEDIATRIE
  19. CHIS TEODORA – ECONOMIST, PARINTE
  20. CIMPIANU IOANA MADALINA – STUDENTA DREPT GERMANIA
  21. CLEM CAMELIA MARIA, BRASOV – MASTER CONSILIERE PSIHOLOGICA SI EDUCATIONALA
  22. COLECTIVA – MEDICI, PSIHOLOGI, KINETOTERAPEUTI, LOGOPEZI(BIANCA ANDREICA,VIOREL LUPU,PATRAS RALUCA SCJU,PLAISANU ALIS SCJU,TULBURE CARMEN CRSR,MICU ALEXANDRA SCJU,BLASU ANDREEA SCJU ,HANCU MIRCEA SCJU,RUSINESCU COSMIN SCJU,VULCU MARISA MAGDALENA SCJU,VICOL ALINA SCJU,PETRESCU CRINA SCJU,CIOTEA SIMONA SCJU,PLAIASTEANU MARIA  SCJU)
  23. COLECTIVA EDUCATOARE GRADINITA MILLENIUM – GOSTIAN MARIANA, MOISEANU ALINA, TUDOS CORNELIA, DUTU ALINA, VADEAN DELIA
  24. COLECTIVA PARINTI MIRELA ALBERT -PARINTE, CONTABIL Z&M CONT CONSULTING, RUSU MADALINA-ASISTENT UNIVERSITAR UMF, CLUJ-NAPOCA, BIANCA RAMONA CRISTEA-NEGREA-DIRECTOR EXECUTIV, ASOCIATIA "HELIA", ANCA STAN-DIRECTOR DE PROGRAM, ASOCIATIA "HELIA",  MAIER DANA- PROFESIA: ASISTENT SOCIAL/ECONOMIST – PARINTE, MAIER DAN - INGINER – PARINTE, BONT ANCUTA - ECONOMIST – PARINTE, OLAR MARTA -PROGRAMATOR – PARINTE, OLAR IONUT SORIN -PROGRAMATOR – PARINTE, PLOPEANU JANINA -MEDIC– PARINTE, PLOPEANU FELIX - ECONOMIST – PARINTE
  25. COMAN ALINA – PARINTE
  26. CORDIŞ ANCUŢA DANIELA – SIND. INV. TURDA – AFILIAT FSI SPIRU HARET
  27. COROIU MIOARA - PSIHOLOG
  28. CRACIUN DORIN – CLUBUL SPORTIV ULPIANUM ORADEA, PARINTE 2 COPII
  29. CRISAN VALENTIN DAN – PARINTI
  30. DARJAN MARIA RALUCA – SLIPC SINDICATE
  31. DAVID MIHAI ONG ORASUL COPIILOR SI PARINTE
  32. DOBREAN ANCA – PHD CO-DIRECTOR INFANT, CHILD AND ADOLESCENT RESEARCH PROGRAM DEPARTMENT OF CLINICAL PSYCHOLOGY AND PSYCHOTHERAPY, BABES-BOLYAI UNIVERSITY
  33. FARCA SPERANTA – PSIHANALIST
  34. FRANK IULIANA- EDUCATOARE
  35. GOGA EUGENIA – PSIHOPEDAGOG, PARINTE
  36. GOREA ALEXANDRA – PSIHOLOG, GCDF TRAINER, JUCARII EDUCATIONALE.RO
  37. GORON CARMEN –EDUCATOARE
  38. GORON VIORICA- EDUCATOARE PENSIONARA
  39. GURZAU ADRIAN DEPUTAT
  40. JEFLEA SORIN NARCIZ – UCMR ONG
  41. LAZAR CRINA + CIOBANU – PARINTI
  42. LAZAROV TALIDA - EDUCATOARE
  43. LEAHU LIDIA SI PETRU – PARINTI
  44. MARC MARINELA - INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN CLUJ
  45. MARGINEAN GABRIELA PSIHOPEDAGOG
  46. MATEESCU ZOE DANA – CASA CORPULUI DIDACTIC CLUJ
  47. MICLAUS MAGDA– PARINTE
  48. MOISIN RADU – PRIMAR CLUJ-NAPOCA
  49. MOLDOVAN ADELA RALUCA-  DR IN PSIHOLOGIE
  50. MOLDOVEANU RAMON - LIR ONG
  51. MORUTAN CAMELIA – PARINTE
  52. NICOARA MARIUS – SENATOR
  53. ONAC CORINA PARINTE
  54. PASC CODRUTA PARINTE
  55. PERSUNARU ANDREEA – PSIHOLOG
  56. POP VLADIMIR SLIPC  SINDICATE
  57. PRAFIRAS ARUBIO – PARINTE
  58. RADULESCU MIHAELA - INSTITUTOR
  59. RADULESCU SERBAN - SENATOR CLUJ
  60. REINBOLD TIMEEA -EDUCATOARE
  61. ROSCA MIHAI FLORIN – FRCCF 
  62. RUS LUIZA – INSTITUT FRANÇAIS DE ROUMANIE, PARINTE
  63. SAITIS RAMONA PARINTE SI ASISTENT UNIVERSITAR UMF
  64. SELEJAN MARIA - EDUCATOARE
  65. SOCACIU MELANIA – CADRU DIDACTIC, PARINTE, AFTERSCHOOL BRITANNIA WWW.BRITANNIA.RO
  66. SORCA ANDRADA OANA– EDUCATOARE GRADINITA SI CRESA ,, PATRICIA”
  67. STAN IULIA – PARINTE
  68. STEFANESCU DIANA – PARINTE
  69. STETCO EMIL-PARINTE
  70. ȘANDOR IULIA, GO FREE – ASOCIAȚIA PENTRU SPRIJINIREA SOCIETĂȚII CIVILE, ONG
  71. TORJA MIRELA – PARINTE
  72. TRANCA RAMONA – MAMICA SI PSIHOPEDAGOG
  73. TURCU OANA – PARINTE
  74. URECHE VICTORIA – INVATATOARE
  75. VOICU DANIELA

IV.2. Din totalul de 75 depozitii scrise au fost sustinute verbal un numar de 21 depozitii:

  1. ALUAS Emil – Candidat Independent Primaria Cluj Napoca
  2. ANDREI Adela, Director Gradinita Gina
  3. AVRAM Elena – Director - Gradinita Helen 
  4. BARBU Gabriela- Kinetoterapeut, Parinte
  5. BEJENARU Simina – Profesor pentru Invatamantul Primar, Coordonator Departament Primar  - Scoala Internationala Cluj-Napoca
  6. CARBUNE Vlad , Depozitie colectia –invatatori
  7. DAVID Mihai – Orasul Copiilor, Parinte
  8. GOGA Eugenia – Pshioterapeut, Parinte
  9. GORON  Carmen - Educatoare Gradinita Millenium
  10. GURZAU Adrian -  Deputat
  11. JEFLEA Sorin – Vicepresedinte - Uniunea Centrelor de Mediere din Romania
  12. Lazar Crina –Parinte
  13. MARC Marinela – Inspector Scolar General Adjunct
  14. MATEESCU Dana Zoe - Şef Compartiment Resurse, Informare, Documentare, Consultanţă – Casa Corpului Didactic Cluj
  15. MOISIN Radu – Primar Interimar Primaria Cluj Napoca
  16. MOLDOVAN Adela Raluca -  Psiholog, Doctor în psihologie - Cabinet Individual de Psihologie Adela Moldovan
  17. MOLDOVEANU Ramon – Trezorier – Asociatia Patronala Liga Intreprinzatorului Roman
  18. POP  Vladimir - Membru in Biroul Operativ al SLIPC – Sindicatul Liber al Invatamantului  Preuniversitar Cluj
  19. SAITIS Ramona - Parinte
  20. SANDOR  Iulia - Go free
  21. TRANCA Ramona- Parinte

IV.3. Din totalul depozitiilor scrise, au fost un numar de:

  • 4 depozitii colective: 1 a parintilor, 1 a medicilor, 1 a invatatorilor, 1 a educatorilor -19,88%  din total
  • 3 depozitii ale sindicatelor de invatamant - SLIP, Sind Inv Turda FNS Spiru Haret, FSLI -1,48 % din total
  • 4 depozitii ale membrilor parlamentului, oamenilor politici, 2,47 %
  • 1 depozitie canditat Primaria Clujeana – 0,99%
  • 3 depozitii ale institutiilor publice dintre care amintim Primar Cluj-Napoca, Casa Corpului Didactic,  Inspectorat Scolar Judetean, 1,48%
  • 4 depozitii ale institutiilor de invatamant – scoli si gradinite, 1,98%
  • 11 depozitii educatoare, 5,44&
  • 62 depozitii parinti, 30,67%
  • 6 depozitii ONG-uri, 2,97%
  • 1 depozitie kinetoterapeut- 0,99%
  • 12 depozitii psiholog.-6,43%
  • 2 depozitii Jurist/avocat-0.99%
  • 3 depozitii psihopedagogi- 1,48%
  • 3 depozitii asistenti sociali- 1,48%
  • 10 depozitii invatatori- 4,95%
  • 3 depozitii asistenti universitari- 1,48%
  • 3 depozitii medici de familie- 1,48%
  • 27 medici psihiatri, logopezi, pediatri, ..etc- 13,36%

IV.4. Fata de intrebarile puse de catre initiatori concluzile sunt urmatoarele:

  1. Un nr de 94,38% dintre depozanti care au raspuns la acest subiect, reprezentand 151 persoane au sustinut ca ar trebui sa functioneze clasa pregatitoare la gradinita si un nr de 5,63% dintre depozanti care au raspuns la acest subiect, reprezentand 9 persoane, au sustinut ca trebuie sa fuctioneze la scoala. Un nr de 1,88% dintre locutori, reprezentand 3 persoane, nu si-au exprimat punctul de vedere cu privire la acest aspect.
  2. Un nr de 93,13% dintre depozanti care si-au eprimat opinia cu privire la acest subiect, reprezentand 149 persoane, au sustinut ca in prezent nu exista asigurate resurse materiale suficiente pentru functionarea optima a clasei pregatitoare in scoli, un nr de 3,13% dintre depozanti care si-au eprimat opinia cu privire la acest subiect, reprezentand 5 persoane, au sustinut ca in prezent exista in scoli dotarile necesare, si in numar de 3,13% dintre depozanti care si-au exprimat opinia la acest punct, reprezentand 5 persoane sustin ca pana in septembrie vor exista aceste resurse materiale pentru functionarea optima a claselor pregatitoare. Un nr de 0.63% dintre locutori, reprezentand 1 persoane, nu si-au exprimat punctul de vedere cu privire la acest aspect.
  3. Cu privire la resursele umane si la asigurarea acestor resurse si-au exprimat punctul de vedere un nr de 99,39% dintre locutori, respectiv 159 persoane, dupa cum urmeaza:  in prezent nu exista asigurate resurse umane suficiente pentru functionarea optima a clasei pregatitoare in scoli, un nr de 89,38% dintre locutori respectiv 143 persoane, in prezent exista cadre didactice cu dubla pregatire, pentru a prelua clasa pregatitoare, un nr de 4,38% dintre locutori, pana in Septembrie 2012 vor exista aceste resurse umane pentru functionarea optima a claselor pregatitoare, un nr de 5,63% dintre locutori respectiv 9 persoane, un nr de 0,63% dintre locutori, reprezentand 1 persoane, nu si-au exprimat punctul de vedere cu privire la acest aspect. 
  4. La intrebarea cat suntem de pregatiti pentru a introduce acest concept al clasei pregatitoare in anul scolar 2012-2013, un nr de 95,01% dintre locutori care au raspuns la acest subiect reprezentand un nr de 152 persoane,din care au sustinut ca nu suntem pregatiti anul acesta pentru introducerea acestui concept un nr de 86,88% dintre locutori care au raspuns la acest subiect reprezentand un nr de 139 persoane; pe de alta parte au sustinut ca suntem complet pregatiti anul acesta pentru introducera acestui concept un nr de 5,63% dintre locutori care au raspuns la acest subiect reprezentand un nr de 9 persoane; au sustinut ca suntem partial pregatiti anul acesta pentru introducerea clasei pregatitoare un nr de 2,50% dintre locutori reprezentand 4 persoane. Un nr de 5% dintre locutori, reprezentand 8 persoane, nu si-au exprimat punctul de vedere cu privire la acest aspect.
  5. Un nr de 91,88% dintre locutori reprezentand un nr de 147 persoane din urmatoarele categorii sociale, au identificat riscurile asumate in cazul in care nu se vor asigura resursele materiale si umane necesare, ca fiind urmatoarele: un nr de 8.13% dintre locutori, reprezentand 13 persoane, nu si-au exprimat punctul de vedere cu privire la acest aspect.
  6. Un nr de 99,37% dintre depozanti care au raspuns la acest punct au considerat ca autoritatile ar trebui sa ia urmatoarele masuri pentru asigurarea functionarii optime și într-un concept integrat a acestei clase pregătitoare :
  • Sa renunte la acest proiect – 8,13%, 13 persoane
  • Sa implementeze acest proiect numai dupa asigurarea integrala a resurselor umane si materiale necesare – 32,50%, 52 persoane
  • Sa  implementeze acest proiect numai dupa consultarea publica a tuturor celor implicati si dupa realizarea unor studii de impact, fezabilitate, programe pilot – 53,13%, 85 persoane
  • Sa implementeze acest proiect din septembrie 2012 – 5,63%,  persoane
  • Altele – 0,63%, 1 persoane
  1. Mai multe persoane au raspuns si au pus in discutie si alte probleme decat cele semnalate de catre organizatori, mentionam unele aspecte dupa cum urmeaza:
  • Copiii se dezvolta diferentiat, nu suntem toti la fel. Parintii trebuie sa poata decide ce este mai bine pentru copilul lui (mai multi parinti, educatori, psihopedagogi au solicitat aceasta)
  • Inscrierea obligatorie in circumscriptia scolara de care apartine strada nu tine cont de faptul ca satele din preajma oraselor au inceput sa fie locuite de tineri intelectuali ce lucreaza in orasul invecinat: nu-si vor dori inscrierea copilului in scoala din sat datorita conditiilor precare. Eu as dori sa optez pentru copilul meu pentru un sistem de educatie alternativ (G. Barbu- prof. psihopedagog, kinetoterapeut)
  • Sunt interzise teste sau examene, atât la înscrierea la clasa pregătitoare, cât şi la înscrierea în clasa I, iar faptul că un psiholog va evalua copiii ajută concomitent şi la depistarea anumitor probleme pe care un micuţ le-ar putea avea şi de care părinţii nu au cunoştinţă. (Calian Petru-deputat)
  • Evaluarea nici unui copil nu se face in 10 minute! este o mare eroare.O evaluare corecta trebuie sa se faca intr-un timp mai indelungat,copilul trebuie sa fie sanatos,relaxat si sa accepte persoana car-i face evaluarea.Sunt cele trei conditii minim necesare.Orietarea scolara a copilului trebuie sa fie flexibila, individualizata, sa tina seama de nivelul dezvoltarii psihice, dar si de aptitudini, motivatie, mici deficiente care se cer corectate pentru a impiedica esecul scolar,chiar in prezenta unei dezvoltari psihice adecvate virstei cronologice. (Campean Daniela Laura)
  • Numarul de ore de activitate recomandat pentru un copil cu varsta intre 6 si 7 ani este de maxim 4 ore/zi, incluzand atat orele de pregatire la scoala cat si cele de acasa. Capacitatea de atentie, memorare, concentrare este redusa, durata unei “ore” de studiu fiind recomandata a fi de 30-40 minute pentru a face mai usor tranzitia de la gradinita la scoala. (Chira Delia- medic pediatru)
  • Somnul este obligatoriu la aceasta varsta (1 ora la pranz, 10 ore noaptea). Renuntarea la timpul de odihna, mai ales in cazul in care programul va fi unul prelungit ( de la 8 la 16) conduce la aparitia manifestarilor de oboseala cronica si surmenaj, reducand foarte mult timpul dedicat activtatilor extrascolare (sport, activitati recreative, etc). (parinti, educatori, medici pediatri)
  • Numarul de mese recomandat este de 3 mese principale (mic dejun, pranz, cina) si 2-3 gustari, bazate in principiu pe fructe. Functionarea in regim de semiinternat nu este o garantie pentru un pranz cald, echilibrat nutritional, care sa acopere tot necesarul de care au nevoie la aceasta varsta, creand astfel premise pentru aparitia tulburarilor de alimentatie prin devansarea, respectiv amanarea meselor cu consecinte potential severe in anii ce urmeaza (obezitate, deficit ponderal, tulburari de schema corporala, anorexie, etc). (Chira Delia- medic pediatru, precum si alti parinti, educatori)
  • Avand in vedere modelul unor scoli primare din Germania pot spune ca invatatul prin joaca si descoperire contribuie mai mult la capacitatea intelectuala a copiilor decat ne putem imagina. De asemenea programele after-school infiintate in unele scoli din Germania aduc beneficii atat copiilor cat si parintilor. Copii invata sa isi faca temele disciplinat, in grupul de prieteni, iar in cazul in care au intrebari, un cadru didactic va fi acolo sa ii indrume. Parinti pot profita din infiintarea unui program after-school, datorita faptului ca vor avea mai mult timp pentru activitati placute impreuna cu copii in loc sa isi petreaca dupa-amiaza si seara facand teme cu acestia. (Cimpianu Ioana-  studenta drept)
  • În cazul copiilor  de 6 ani, care ar urma să meargă la școală în clasa pregătitoare , clasele ar trebui amenajate cu multe jocuri atractive , mediul cald asemănător celui de la grădiniță, pentru ca trecerea să nu se producă brusc, copilul să stea rigid în bancă.În cazul copiilor de 6 ani , intrarea în școală generează trăiri afective intense. Aceste perturbări au loc pentru că: micul școlar are obligația de a se supune unor reguli stricte (sa fie atent, sa stea în bancă mai mult timp, să fie la o anuimtă oră prezent la școală) la care se adaugă îndeplinirea unor sarcini precise; invățătorul este mai puțin apropiat de elevi decât educatorul și mai puțin protector;
  • Trăirile afective la copilul de 6 ani: Imită trăirile afective și expresiile emoționale ale adultului; Este posibil să apară minciuna; La 6 ani apare ”criza de prestigiu”, mai ales când copilul e mustrat în public; Inainte de intrarea la școală, poate deveni apt sa își stăpânească emoțiile; Poate apărea sindromul de spitalizare – internarea în spital îl face să se simtă abandonat, pentru că este despărțit de cei dragi
  • Atenția copilului la 6-7 ani crește în stabilitate, se poate concentra 15 – 20 de minute .  Acesta trebuie încurajat, motivat cu sarcini atractive.
  • Copilul nu va mai avea supravegherea pauzelor cum se face la grădiniță, nu va mai dormi la prânz. Toate aceste schimbări pe care le suportă copilul au repercursiuni și asupra părinților , deoarece mulți dintre părinți lucrează, iar programul școlar fiind până la prânz, nu vor putea să stea cu ei.
  • Pentru toate aceste modificări legislative trebuie să se stabiliească un ritm echilibrat, armonios, de continuitate, iar trecerea grupei pregătitoare la școală să se realizeze atunci când cerințele din punct de vedere a dezvoltării socio-emoționale se pot concretiza.(Coroiu Mioara - educatoare)
  • Medierea în școli își propune să promoveze relațiile dintre elevi, profesori și părinți în sensul de a fi îngăduitori, de a împiedica violența și de a crea o imagine clară asupra relațiilor interumane în principal pentru elevii care sunt la început de drum. (Corina Onac-Avocat)
  • Unii nu sunt de acord cu finantarea scolilor in functie de numarul copiilor deoarece o sa apara tentatia de a nu se mai pune accentul pe calitate, ci pe cantitate, lucru care va fi in dezavantajul copiilor.
  • Ma bucur ca noua lege nu-I afecteaza pe titularii sistemului de învăţământ, că ei vor rămâne titulari si nu desfiinţează titularizarea în sistem pentru cei care au dobândit acest dept. Este bine ca modificarile privind admiterea la liceu si bacalaureatul se vor aplica numai pentru cei care intra in clasa a cincea în 2011-2012, respectiv în clasa noua în 2012-2013. (Voicu Daniela-educatoare)
  • Pentru a asigura o performanta cel putin medie a elevilor de clasa 0 in arii precum informatii, abilitati si deprinderi atat cognitive cat si socio-emotionale, e nevoie sa evaluam achizitia prerechizitelor scolaritatii inainte ca acestia sa mearga la scoala:
    • Recunoasterea literelor si cifrelor si abilitatea de a copia litere si cifre - sunt strict legate de achizitionarea gandirii simbolice – care apare abia in stadiul operatiilor concrete - si anume in jurul varstei de 7 ani. Asadar, la 6 ani cand cei mici intra in clasa 0, ei vor avea dificultate in a achizitiona acest tip de gandire, lucru care determina o atentie sporita din partea invatatorului pentru a ajuta copilul, cat si o crestere a timpului alocat fiecarui copil;
    • Cunostinte despre operatii matematice simple precum adunarea si scaderea;
    • Cunostinte despre caracteristici ale obiectelor - marime, forma, culoare, lungime, functie- la 6 ani, copiii au dificultate  in conservarea volumului, marimii, lungimii, greutatii si cantitatii;
    • Abilitati de categorizare - (animale, behicule, obiecte care au aceeasi functie, obiecte de aceeasi culoare, etc.). Aceste abilitati se dezvolta abia in stadiul operatiilor concrete, adica incepand cu varsta de 7 ani; doar atunci copiii au capacitatea de a jongla cu categorii. Luand in considerare curricula clasei 0, cei mici ar trebui sa-si insuseasca deja aceste abilitati. In mod contrar, lipsa acestora ar putea crea dificultati in desfasurarea optima a orelor, in sensul necesitarii acordarii unei atentii sporite fiecarui copil in optimizarea capacitatilor sale deficitare;
    • Recunoasterea propriilor emotii si ale celorlalti- indirect se va promova competitivitatea-lucru pentru care copiii de 6 ani nu sunt pregatiti iar daca nu exista un adult care sa poata gestiona posibilele diferente de opinii, s-ar putea isca conflicte. Contextul clasei favorzeaza compararea cu ceilalti in termeni de abilitati mentale, fizice, chiar si sociale- astfel unii copiii pot fi vulnerabili la o scadere brusca a stimei de sine- lucru care le poate afecta atat performanta la scoala cat si cea in situatii sociale in care se pot simti nesiguri pentru a-si exprima opinia;
    • Interactiuni pozitive cu ceilalti si respect fata de ceilalti;
    • Abilitati de ascultare si Abilitati de urmare a unor instructiuni;
    • Abilitati de persistenta in sarcina, atentie si inhibarea stimulilor distractori - apare incepand cu 6 ani, varsta la care cei mici pot ramane atenti la o activitate in jur de 60 minute; de asemenea, la 6 ani apare si abilitatea de inhibare a stimulilor distractori insa la 7 ani aceasta se imbunatateste semnificativ, ajutand elevul sa persiste in sarcina;
    • Copiii de 6 ani sunt mai usor distrasi astfel incat ar fi nevoie de supravegherea unui numar mai mare de adulti, ceea ce ar insemna cresterea costurilor;
    • Abilitati de rezolvare de probleme;
    • Abilitati de comunicare;
    • Abilitati de memorie- la varsta de 6 ani, cei mici au achizitionat atat cunostinte despre fapte sau stari de lucruri (memorie explicita) cat si cunostinte despre reguli sau proceduri (memoria implicita). Totusi, ei nu au indeajuns de dezvoltate strategii de invatare, care includ si memorarea, ceea ce ar putea constitui un punct in minus pentru insusirea unui numar mare de informatii intr-o perioada scurta printr-o cale de comunicare unilaterala cum este promovata la scoala. In jurul varstei de 7 ani, atat memoria de lucru (capacitatea de a recupera din memorie si a opera cu cunostintele achizitionate) cat si capacitatea de procesare a informatiei (cantitatea de informatie si viteza cu care o intelegem si memoram) cresc. In plus, copiii de 6 ani sunt influentati prioritar de imagini cand invata insa cei de 7 ani,  in stadiul operatiilor concrete ei sunt capabili sa invete cu ajutorul simbolurilor (cuvinte), fapt care grabeste achizitionarea acestei abilitati. (Gorea Alexandra-psiholog)

IV.5. In urma sustinerii verbale a depozitiilor si a raspunderii de catre locutori la intrebarile adresate de catre comisia de experti, depozitiile verbale au adus in plus fata de cele scrise urmatoarele argumente:

Florin STAMATIAN – Prefect – cuvant deschidere

Prefectura, reprezentantul Guvernului în teritoriu, prin Domnul Prefect Florin Stamatian a adresat, înainte de începerea efectivă a audierii, publicului participant câteva cuvinte. Poziția domniei sale a fost una neutră, declarând  următoarele: ”Nu știu reforma în învățământ până unde trebuia să meargă și ce trebuia să facă. Nu îmi place să critic ceva înainte de a fi aplicat, înainte de a ști exact care sunt punctele tari și punctele slabe, am fost întotdeauna pentru schimbare, atunci când schimbarea a fost evidentă. Am venit la această audiere pentru că îmi pasă, ne pasă de ce vor face, ne pasă de ceea ce va fi. Copii vor începe școala puțin mai repede decât ne-am așteptat.

Sunt oricând alături de dumneavoastră pentru a transmite Ministerului Învățământului sau pentru a fi alături de Inspectoratul Școlar în aplicarea deciziilor pe care le veți lua în ameliorarea acestui proces.”

Locutorii in ordinea sustinerii depozitiilor:

Mentionam ca in conformitate cu regulamentul audierii publice pus la dispozitie de catre initiatori, fiecare depozant a avut alegerea de a-si expune punctul de vedere cu privire la una sau mai multe dintre intrebarile lansate de catre organizatorii evenimentului. Astfel majoritatea locutorilor au raspuns doar la cateva din cele 6 intrebari, fiecare aveand in vedere propria expertiza in legatura cu subietul propus.

  1. Emil ALUAȘ - Candidat Independent la Primăria Cluj 2012

Domnul Aluaș și-a exprimat punctul de vedere alături de clasa pregătitoare, este pentru implementarea programului de pre-școală dar în același timp e de părere că grupa pregătitoare ar fi bine să rămână la grădiniță. Este conștient că la acest moment nu ne putem baza pe un personal pregătit pentru a face față, din toamnă, acestei modificări.

  1. Adela ANDREI – Director Adjunct Grădinița Gina

Reprezentanta grădiniței a declarat că susțin rămânerea grupei pregătitoare și în grădinițe, mediul este gata format. Trecerea la clasa pregătitoare s-ar putea face de anul viitor dar doar la școlile care sunt pregătite, au spații adecvate.

”Metodologia elaborată de Ministerul Educației clarifică doar etapele de înscriere și componența comisiilor responsabile cu înscrierea, fără alte precizări clare cu privire la modalitatea de aplicare în școli”.

Sprijină menținerea unui dialog transparent cu toți cei implicați în procesul educațional: părinți, psihologi, cadre didactice, medici…

  1. Elena Avram – Director Gradinita Hellen

Intreaga gradinita e foarte importanta, nu doar grupa pregatitoare. Din punct de vedere logistic, gradinitele sunt bine pregatite si parintii au siguranta unui program.

Cadrele didactice au dubla specializare, de educatori-invatori la Hellen. Diferenta intre gradinita si scoala in priviinta sigurantei copilului este un factor important. Copilul este bine sa vina in legatura cu cat mai multe cadre didactice, continuitatea la clasa primara este importanta pentru dezvoltarea copilului.

  1. Gabriela BARBU – Psihoterapeut, Kinetoterapeut, logoped Asociația Caritas, Părinte

Cu o experiență de 17 ani în domeniul psihomotrician, Doamna Barbu a adus la cunoștință celor prezenți faptul că în ultimii ani s-au descoperit tot mai multe cazuri de tulburări de statică vertebrală – cifoze și scolioze – la copii de 6-7 ani. Aceste boli apar în urma statului prelungit într-o poziție incomodă – statul în bancă și purtarea ghiozdanului – favorizează apariția acestor tulburări. Din statistica ridicată de la Spitalul de Copii a dedus că un număr tot mai mare de copii, an de an, dezvoltă tulburări de statică vertebrală. Pentru evitarea acestor tulburări ar trebui create, în școli, clase de psihomotricitate în care copii să facă mișcare.

Din lipsa unui mobilier corespunzător, a unor spații adecvate de petrecere a timpului aferent statului în școală, a unor grupuri sanitare care să corespundă cu nevoile copiilor. Doamna Barbu cere amânarea înscrierilor în școli a clasei pregătitoare până la momentul în care acestea vor fi pregătite pentru a putea deservii și primii copii.

Programul școală după școală , pentru ciclul primar,  îl consideră oportun din cauza imposibilității de ați lua copilul de la școală, la ora 12.

  1. Simina BEJENARU – Profesor pentru învățământul primar, coordonator departament primar Școala Internațională

 În urmă cu 8 ani, în cadrul Școlii Internaționale, a început aplicarea programului intercicluri care se desfășoară în colaborare cu învățători de ciclu primar și educatori. La acest program participă atât învățători cât și educatori împreună pentru aplicarea curricumului , a standardelor, a metodelor de lucru, a limbajului folosit la clasă sau la grupă cu copii, la terminologia pe care o așteaptă învățătoarea la începerea clasei I. La sfârșitul grupei pregătitoare se face o evaluare, o caracterizare, de către educatoare, învățătoarea care preia copii, profesoara de limba engleză și psihomotrician. Acest lucru le dă posibilitatea de a face o evaluare corectă și conformă cu realitatea, nicidecum o evaluare standard: ”acesta e copilul cu el defilez”.

Perioada preabecedar, de început a clasei I-a este scurtă, până în 1-2 luni. Acomodarea copiilor este importantă însă învățătorul mai are și de predat între timp. În privința spațiilor și a mobilierului s-a păstrat aceleași și la clasa I.  Nu există un model standard pentru mobilier sau pentru spațiile  în care copii, de clasă pregătitoare, să își desfășoare activitatea.

  1. Mihai DAVID – Părinte, Administrator www.orasulcopiilor.ro

Domnul David și-a început alocuțiunea prin a arăta că lipsa de comunicare, existentă la ora actuală, între cei implicați în procesul educațional a dus la lipsa de încredere din partea părinților. Susține trecerea grupei pregătitoare la școală dar într-un mod mai transparent și în funcție de dorințele părinților. Găsește oportună schimbarea învățătorilor la finalul clasei pregătitoare, copii având posibilitatea de a interacționa cu mai multă ușurință cu alți profesori.

  1. Sorin Narciz JEFLEA – Vicepreședinte Uniunea Centrelor de Mediere din România

Domnul Jeflea a prezentat un sondaj de opinie, personal luat, de la mămicile angajate într-o companie multinațională. Rezultatul acestui sondaj a arătat că, din postura de părinte, nu este tocmai ușor să accepți o astfel de schimbare, mai ales că acest lucru se va răsfrânge asupra propriului copil. Mămicile semnatare, ale acestui chestionar consideră că, copii lor, nu sunt pregătiți pentru ”cheia la gât”. Se dorește rămânerea în spațiile grădinițelor și la programul pe care îl au copii acum din aceleași motive exprimate de către antevorbitorii Domnului Jeflea.

  1. Eugenia GOGA – Psihoterapeut, părinte

Doamna Goga a susținut ca începând cu vârsta de 6 ani copii trebuie sa înceapă sa aibă un program structurat. Cu toate ca este de acord cu înscrierea copiilor de 6 ani in clasa pregătitoare argumentează însa ca acest lucru, obligatoriu, implica un interes mărit fata de siguranța si confortul acestora alături de elevii din clasele primare si gimnaziale. Sălile de studiu sa fie amplasate la parterul școlilor. A mai sugerat ca personalul didactic care ar ramane fara serviciu sa li se acorde șansa de a participa la cursuri de reconversie, profesori care pot sa facă fata invatamantului primar.

  1. Carmen GORON – Educatoare Grădinița Millenium

Baza materiala existenta, in grădinițe, respecta nevoile copiilor. Nu exista baza materiala pentru nivelul de 6 ani, in scoli. Nu este suficient un curs de 2-3 saptamani pentru a considera un cadru didactic pregătit pentru a preda la clasa pregătitoare.

Școala ar trebui amânata pana la crearea unei situații reale si adecvate predării acestor copii.

  1. Adrian GURZAU – Deputat PDL

Sistemul educațional este intr-un permanent proces de reorganizare. Cea mai buna investiție este in educația timpurie. In unele tari din Uniunea Europeana școala începe si la 4 ani in timp ce, la noi, 1% dintre școlari clasei I au 8 ani. Clasa pregătitoare asigura trecerea către o clasa de succes.

Ministerul Educației si Autoritățile Locale depun eforturi pentru a ajuta școlile sa se pregătească pentru începerea noului an, din luna septembrie.

  1. Crina Lazar – Părinte

Doamna  Lazar este pentru rămânerea grupei pregătitoare in grădinițe. Nu vede implementarea acesteia, in scoli, devenind un succes.

  1. Vlad CARBUNE – Părinte

In prezentarea depoziției, Domnul Cărbune, a atras atenția asupra unui aspect pe care nu l-au adus in discuție ante-vorbitorii săi, si anume invatatorii. De la aceștia nu s-a primit nici un punct de vedere. Invatatorii care termina ciclul primar si trebuie sa preia aceste clase ar trebui pregătiți prin cursuri de 2-4 saptamani in are sa li se explice metodologia pe care trebuie sa o aplice pe copii cu vârste de 6 ani. Considera ca nu este un lucru tocmai ușor nici pentru acești dascăli, de aceea elaborarea unor studii pertinente pe marginea concluziilor, rezultate de la aceasta audiere publica, este necesara.

  1. Marinela MARC – Inspector Școlar General Adjunct

A adus in vedere ca, conform Legii Educației, clasa pregătitoare este parte a ciclului primar si se organizează in scoală nu in grădinițe. Educația timpurie o considera a fi parte importanta in dezvoltarea armonioasa a copilului, favorizând oportunitati de dezvoltare de mai târziu.

Dotările din clasele pregătitoare vor fi adaptate vârstei copiilor, acest lucru având posibilitatea de finalizare in perioada de vacanta școlara de peste vara. Organizarea activităților de scoală după școala se pot realiza cu ajutorul diverselor firme care dispun de  programe educaționale sau de catering, in spatii adecvate, din apropierea școlilor.

Doamna Marc susține ca orice cadru didactic care este calificat sa predea in invatamantul primar va putea preda la aceste clase.

Inspectoratul Școlar al Județului Cluj considera ca, in județ, sunt îndeplinite toate condițiile pentru a putea pune in aplicare aceste prevederi legislative, începând cu 1 Septembrie 2012.

  1. Dana Zoe MATEESCU –  Reprezentanta Casei Corpului Didactic Cluj

Enunțând un citat cunoscut, ~lucrurile trebuie făcute bine de prima data~, Doamna Mateescu a arătat dispunerea de care da dovada, in pregătirea personala si profesionala a tuturor cadrelor didactice, Casa Corpului Didactic Cluj. Se vine in ajutorul acestora prin programe acreditate obținute in urma unor parteneriate cu Centrul National de Evaluare si Examinare in baza căruia se va desfășura un program de dezvoltare. Formarea cadrelor didactice se va face gratuit.

In concluzie, Doamna Mateescu, a precizat ca, clasele pregătitoare organizate in scoli vor constitui nuclee de stabilitate emoționala si siguranța pentru elevi.

  1. Adela Raluca MOLDOVAN - Psiholog

Pe marginea lipsei sau a nedefinitivării programei școlare, Doamna Moldovan a adus o serie de exemple reușite, in alte tari Europene, care  au  implementat acest program de ani buni. Studiile științifice, urmărite au avut programe diferențiate. Rezultatul a fost  ca,  copii care au trecut prin programele  pregătitoare  au beneficii cognitive si socio-emoționale. Beneficiile cognitive se pierd pe măsura ce copilul înaintează in școlarizare iar cunoștințele pot fi recuperate, in schimb beneficiile socio-emoționale  nu se pierd însa nu pot fi recuperate la fel de ușor. Rezultatul acestor beneficii se concretizează in timp printr-o atitudine mai buna, rezultate academice mai bune si  mai puține probleme comportamentale.

  1. Vladimir POP – FSLI Cluj

Domnul Pop a renunțat in a-si mai susține depoziția in favoarea criticării formei de formulare a întrebărilor, organizatorilor, întrebări care anterior s-au folosit, de către FSLI, in elaborarea unui chestionar care a avut ca finalitate data de 27.02.2012.

Domnia sa a mai precizat ca cea mai buna forma de organizare a grupei pregătitoare este la grădinița, aici existând logistica pentru o desfășurare normala a activităților specifice vârstei.

  1. Radu MOISIN  - Primar Cluj-Napoca

Așa cum se știe Primăria se ocupa de infrastructura.  Domnul Primar a prezentat participanților datele pe care le deținea pana la acea ora in legătura cu solicitările unui număr de 22 de scoli care au solicitat fonduri pentru achiziționarea de materiale necesare pregătirii  claselor pregătitoare. Dansul a mai dat asigurări ca exista acoperire bugetara.  In continuare a prezentat, in cifre, investiția in scoli aducând la cunoștința ca doar doua scoli au depus cereri pentru mansardare.

In final a dat asigurări ca exista prevederi bugetare suficiente pentru acest an la capitolul investiții.

  1. Iulia SANDOR – GO FREE- Asociația pentru sprijinirea sociatatii civile

Crede ca  nu suntem pregătiți suficient pentru aceasta schimbare care nu se rezuma doar la infrastructura. Se solicita o implementare psihica a acestui program iar copii pot fi afectați emoțional de aceasta schimbare. Grupa pregătitoare, considera ca, trebuie sa ramana la grădinița deoarece exista platforma necesara  si nu ar mai trebui investiți banii in așa ceva. Din cauza lipsei unor studii efectuate asupra dezvoltării copilului nu se pot face preziceri de succes sau nu a acestui proiect.

  1. Ramona SAITIS – Părinte

Aceeași părere o are si Doamna Saitis, in privința neschimbării locației a grupei pregătitoare. Banii economisiți s-ar putea folosii la mărirea salariilor cadrelor didactice. Nu se considera nici ea si nici copilul ei pregătiți pentru schimbarea prevăzuta de Legea Educației.

  1. Ramon MOLDOVEANU – LIR

Susține ideea ca orice lege este buna daca este elaborata împreuna cu factorii implicați. Lipsa acestui lucru denota graba in care se dorește aplicata.

Nu dorește aplicarea acestui program din toamna acestui an si considera ca cel care alege modalitatea de continuare a studiilor, propriului copil, sa fie părintele.

  1. Elena TRANCA – Părinte

Doamna Tranca, dorește sa știe pe cine trage la răspundere daca acest proiect eșuează sau daca va putea sa isi retragă copilul de la scoală in cazul in care considera ca nu sunt respectate normele de pregătire pentru clasa pregătitoare.

V. Recomandări formulate de către participanţii la eveniment, argumente si solutii gasite de acestia la problemele supuse atentiei

Analiza depoziţiilor scrise depuse la adresa de email pusa la dispozitie de catre Comisia de Iniţiere şi a celor susţinute verbal, precum şi a materialelor documentare, care au stat la baza fundamentării Motivaţiei de a recurge la o consultare publică a părţilor interesate, scot în evidenţă câteva aspecte, care sunt redate, sintetic de către Comisia de Experti, plecând de la setul de întrebări, astfel:

V.1. Unde ar trebui sa funcționeze clasa pregătitoare? La școală sau la grădiniță? De ce?

La gradinita

La scoala

  • Baza Materiala: numai la gradinita exista infrastructura necesara si functionala
  • Baza materială existentă în grădinițe respectă nivelul de vârstă al copilului: exista ambient social, mobilier adecvat, materiale didactice auxiliare curriculei
  • in gradinite sunt deja jucarii, materale didactice,  loc special amenajat pentru masa copiilor, bucatarie, teren de joaca/parc pentru activitati in aer liber; curti interioare special amenajate
  • În mediul rural, grădiniţele nu sunt prezente peste tot, fapt care constituia un dezavantaj de pornire în formarea intelectuală şi socială a copiilor din aceste zone. Copiii de aici veneau în clasa I cu mai puţine şanse de a competiţiona cu colegii lor orășeni
  • Igiena si obiecte sanitare: Condițiile de igienă sunt respectate cu strictețe. Obiectele sanitare respectă standardele în vigoare si copiii merg insotiti la toaleta
  • toaletele nu sunt adaptate varstei lor la scoala; spatiile care se numesc bai sau WC-uri nu pot fi utilizate in siguranta si igiena lasa mult de dorit
  • Preșcolarul în vârstă de 6 ani nu poate utiliza aceleași obiecte sanitare precum un adolescent de 16-17 ani.

 

  • Ratiuni economice: au fost investite sume mari de bani in amenajarea gradinitelor si ar duce la evitarea cheltuirii unor sume mari de bani pentru dotarea scolilor pentru clasa pregatitoare
  • cu un buget al educatiei diminuat drastic, cu deficitul de resurse umane şi materiale cu care se confruntă sistemul de învăţământ în special nu este oportună încadrarea grupei pregătitoare în ciclul primar.
  • conditiile actuale, in care fondurile alocate pentru educatie sunt oricum insuficiente... de ce sa demaram un proiect nou care presupune cheltuirea unor sume mari de bani, care din nou vor fi insuficiente. 
  • Gradinitele sunt dotate si au toate resursele necesare pentru pregatirea copiilor nostri, iar scolile au nevoie de finantare pentru dotari  si de angajarea personalului calificat (alti bani cheltuiti, desi nu e neaparat necesar)

 

  • Conditii generale existente in gradinita si lipsa in scoli
  • Scolile nu dispun de curti interioare amenajate pentru 6 ani,  mobilier adecvat, masa, spatii pentru somn si cadre didactice cu dubla specializare: invatator/educatoare, ingrijitoare pentru pauza,wc igienice si utilizabile.
  • grădiniţa e depăşită, spaţiul unde copiii îşi desfăşoară activitatea este redus, nu există curte şi copiii stau doar înăuntru.
  • Comoditate, sistem functional, fara investitii suplimentare: Copii sunt deja in gradinita. In cadrul programului de gradinita se poate introduce, la grupa mare, un program extins pentru pregatirea copiilor de 5, 6 ani, care urmeaza sa intre in clasa a - I - a. 
  • lucrurile functioneaza bine, firesc  si normal acum
  • Grădiniţele întrunesc toate condiţiile necesare  dezvoltării preşcolarului : există deja cadrul adecvat vârstei şi învăţării prin joacă, spatiul de joaca special amenajat pentru categoria lor de varsta,  spatii amenajate cu mobilierul adecvat, materiale si programa coerenta pe care personalul cu experienta, cu calificarea necesara, le folosesc pentru pregatirea copilului pentru scoala, există spaţiile cerute pentru somnul de după-amiază, pentru luarea mesei şi recreere ; plus că sistemul nostru de învăţământ prevedea şi până acum la grădiniţă grupa pregătitoare
  • a fost constituită și amenajată pentru a dezvolta armonios și global personalitatea copilului.

 

  • Personal calificat: În grădinițe  există cadre cu pregătire în educarea copiilor de 3-7 ani. Multe dintre cadrele didactice din grădiniță au dublă specializare.
  • În majoritatea grădinițelor există un psiholog sau un consilier școlar care sesizează problemele copiilor și oferă programe de amelioare si eliminare ale acestora. 
  • lipsa unei pregătiri teoretice şi practice a actualilor învăţători, cu psihologia copilului de până la 7 ani, cu metodica predării materiilor pentru ei, tehnica jocului
  • exista cadrele si conditiile necesare pentru invatarea notiunilor elementare de limba germana; altfel copiii romani nu se mai pot inscrie la scolile cu predare in limba germana
  • Profesorii pentru învăţământul primar au o experienţă mai mare în proiectarea strategiilor de predare - învăţare – evaluare în conformitate cu cerinţele curriculumului şcolar, în desfăşurarea activităţilor didactice, în asigurarea calităţii demersurilor educaţionale. 
  • programa curriculum: Grădinița oferă un program complex și complet și anume intercalarea în programul zilnic a orelor de masă și a orelor de somn. În grădiniță se pune accent pe satisfacrea nevoilor copiilor prin respectarea cu rigurozitate atât a CURRICULUMU-LUI existent la ora actuală , dar și a standardelor de acreditare/ autorizare.
  • la scoala nu s-ar putea desfasura anumite activitati (perioadele de studiu ar trebui sa fie cam de 20-25 minute si sa fie intercalate cu perioade de joc, sport, dans, plimbare, inot...)
  • Mediul de invatare este in stransa legatura cu jocul. Resursele folosite pentru invatare sunt disponibile in cadrul gradinitei. Învățarea prin joc presupune asimilarea cunoștințelor și formarea deprinderilor într-un mod agreat de copil, dar și o dezvoltare armonioasă și globală a copilului. Accentul se pune pe fiecare domeniu în parte. Fiecare domeniu de învățare  este important și nu trebuie minimalizat.
  • logistica de agreement (joaca) dupa orele de curs mai scurte decât cele din programul şcolar cu afterschool, datorita somnului imposibil de realizat in scoli
  • Este o realitate demonstrată că educaţia timpurie, este foarte importantă pentru dezvoltarea armonioasă a copilului, favorizând oportunităţile de învăţare de mai târziu.
  • Nu toţi copiii care se înscriau în clasa I parcurgeau activităţile desfăşurate în grădiniţe, prin urmare startul în clasa I nu oferea egalitate de şanse în parcursul educaţional.

 

  • Mediu mai “prietenos” programul  necesita un mediu mai "prietenos", cum este cel de la gradinita, nicidecum cel de la scoala, care presupune o schimbare radicala si destul de timpurie pentru un copil de numai sase ani.
  • Diferenta dintre gradinita si scoala e perceputa de copii ca diferenta dintre joaca si seriozitate. Avand in vedere doar psihologia copiilor, functionarea clasei pregatitoare la gradinita ar fi mai eficienta.
  • Mediu care copilului ii este deja familiarizat si ii poate asigura confortul de care are nevoie la aceasta varsta.

 

  • Varsta, supraveghere si securitate: Sunt inca prea mici sa intre in contact cu copiii de varsta scolara
  •  La această vârstă copilul este orientat spre joc şi nu poate să  rămână 4 ore în bancă.
  • Cunoştinţe, deprinderi, priceperi, pe toate, le însuşeşte prin intermediul jocului.
  • daca clasa 0 ar functiona in cadrul scolii, ar fi nevoie de spatii special amenajate (contactul inclusiv in pauze sa fie doar cu clasele I-IV);
  • Este garantată cu succes securitatea și siguranța copiilor, prin prezența unei îngrijitoare alături de educatoare, dar și prin alte mijloace.
  • sunt mult prea vulnerabili în faţa colegilor lor mai mari, vor fi implicaţi prematur şi împotriva voinţei lor  în conflictele specifice vârstei şi nu vor putea fi protejaţi nici de părinţi , nici de cadrele didactice
  • copii nu sunt lasati fara supraveghere nici un minut, atat in sala de grupa cat si la masa cat si la toaleta sau in curtea gradinitei sunt insotiti de educatoare si ingrijitoare, care aplaneaza la timp conflictele, sterg nasul, ridica pantalonii si mai ales vorbesc frumos si abordeaza cu calm orice situatie
  • România are în prezent cea mai bătrână populaţie şcolară la debutul învăţământului obligatoriu din Europa
  • copilul se va putea bucura de faptul că este mare deja, doar merge la școală
  • va ţine cont de particularităţile de vârstă precum şi de nivelul de maturizare al copiilor la 6 ani. Se va avea în vedere faptul că la această vârstă copiii nu sunt adulţi în miniatură.
  • somn de dupamasa sunt privati de somnul de dupamasa la scoala
  • La aceasta varsta odihna are un rol deosebit, iar la scoala programul de somn nu poate fi asigurat
  • Programul obligatoriu de somn se desfasoara in acelasi mediu cunoscut la gradinita

 

  • suntem pregatiti?
  • Baza materială corespunzătoare  copiilor de 6/7 ani din cadrul școlilor este  inexistentă la ora actuala.
  •  în cîteva luni nu poţi schimba ceea de ani de zile funcţiona între nişte parametrii relativ normali.
  • Scolile noastre nu sunt pregătite să școlarizeze la această vârstă nici din punct de vedere al dotărilor, nici al programei, nici al condițiilor de igienă minimală, de care acești copii se bucură în grădinițele cu care sunt obisnuiti
  • şcoala nu este pregătită pentru a integra în spaţiul şi în programul ei copiii de 6 ani. 

 

  • Aglomerare la scoala: Decongestionarea gradinitei se face aglomerand scolile şi de aici modificările de program al celorlalţi elevi  (şi poate elevi din clasele a-II-a sau a-III-a).Şi nu e corect şi faţă de aceşti copii să le faci program după-amiaza la aceste vârste
  • lipsa de sali duce la cresterea numarului  copiilor ce vor urma cursurile dupa-amiaza, sau, mai ales in mediul rural la invatamant simultan (clasele 0 cu I comasate)
  • Aglomerare la gradinita: Gradinitele vor avea mai multe locuri pentru a primi mai multi copii daca se va muta grupa preg la scoala

 

  •  After school: la grădiniţă copilul poate rămâne până după-amiaza, poate face cursuri suplimentare adecvate nevoilor lui (inot, pictura, dans, comunicare etc.)
  • ii ajuta pe părinţi sa poata desfasura activitati cu copii ulterior, daca acestia pot dormi dupamasa la gradinita si sunt odihniti

 

  • Servirea mesei: la gradinita exista posibilitatea servirii mesei calde, in conditii igienice – despre cantine scolare nu am auzit foarte multe
  • Nu se pot asigura mesele regulate la scoala, majoritatea scolilor nu dispun de cantine sau locuri de luare a mesei, iar cele care dispun nu au dotari suficiente pentru a asigura o masa calda calitativ necesara copiilor
  • masa proaspata gatita e disponibila in gradinita spre deosebire de chioscurile fast-food de langa scoli

 

  • Adaptabilitate scazuta la noul mediu, probleme psihice:
  • Mediul este unul cunoscut copilului, educatorul il cunoaste si stie sa plieze metodele de invatare aplicate pe aptitudinile si stilul de invatare psiho-emotional
  • schimbarea pedagogului de la gradinita, clasa pregatitoare, clasa I (lipsa stabilitatii) supune copilul la doua experiente de adaptare (emotionala si educationala), cu stresul inerent acestora
  • Cadrele didactice din gradinite au dubla specializare iar copii raman in mediul familiar si amenajat adecvat, trecerea in clasa zero ar fi o schimbare treptata si usoare daca mediul si cadrele ar ramane acelasi
  • Preșcolarii nu sunt apți din punct de vedere socio-emoțional  pentru a se adapta unui program de desfășurare a activităților în școala. copilul având nevoie de un spațiu adaptat vârstei lui , condiție care într-o școală  nu poate fi îndeplinită.
  • Exista copii de aproximativ aceeași vârstă cu el. În cadrul aceluiași grup copilul acceptă regulile și consemnele pe care le trăiește ca mai puțin frustrante și coercitive
  • Pana la varsta de 6 ani copiii pot avea oricand sentimentul ca sunt despartiti si nu isi mai pot vedea parintii si de aici pot sa apara o multime de probleme de adaptare
  • Cadrul optim de învățare este unul în care copilul să se simtă atras și ideile pornesc din multitudinea materialelor care îl înconjoară.
  • pentru a se obisnui copii cu mediul scolar.
  • Copiilor aflaţi la vârsta de şase ani li se dezvoltă rapid memoria şi abilităţile cognitive, inclusiv abilitatea de a reflecta asupra propriei gândiri (metacogniţia) şi de a învăţa să înveţe.
  • În general, copiii trebuie să se obişnuiască cu un program mai strict, mai structurat, cu ora de începere  a activităţii, cu pauza în care pot ieşi în curte sau merge la toaletă.
  • Clasele pregătitoare, organizate în şcoli, vor constitui nuclee de stabilitate emoţională şi siguranţă pentru elevi, vor crea medii favorabile învăţării şi dezvoltării personale a copiilor, vor facilita tranziţia de la grădiniţă la şcoală, acomodarea cu rigorile unui mediu educaţional, care să permită din clasa I atingerea standardelor educaţionale specifice nivelului de achiziţii fundamentale ale acestei clase
  • Cost  financiar al parintilor:
  • Aspect financiar, deloc neglijabil: de la scoala vine la 12 deci parinti vor trebui sa angajeze bona si sa o plateasca cu  min 400, lei pe luna pt 4 ore de stat zilnic cu copilul
  • Aceeasi problema pentru cazurile in care clasa 2-a va avea ore dupamasa din lipsa de spatii
  • programul de 4 ore va fi un cosmar pentru parintii care nu isi permit o bona sau nu au bunici disponibile...

 

  • d.p.d.v. medical:  somn necesar imposibil de realizat la scoala, masa calda calitativa, nu junk food! , nu e bine sa ii fortezi sa stea 4 ore intr-o banca intr-un mediu nou, cu cadre care nu sunt poate suficient pregatite, in clase neadaptate
  • Exigenţele ergonomice, regimul zilnic de muncă al copilului de varsta scolara timpurie nu se pot respecta în cadrul programului şcolar

 

  1. Alternativa la alegerea parintilor Grupa sau clasa pregatitoare sunt elemente care ar trebui introduse consistent in metoda de invatare pentru copil, de aceea ar trebui sa aiba titlul de obligatoriu, precum si metodologie de implementare. Pentru ca exista diferente intre modalitatile in care copiii au fost expusi la metodele de invatare/socializare premergatoare scolii, existenta alternativelor poate lasa parintelui decizia legata de unde se poate adapta copilul mai usor pentru clasa pregatitoare - la gradinita, unde modalitatea de invatare se poate baza mai mult pe joc, unde grupele pot fi mai mici sau la scoala, unde metoda de lucru este specifica gimnaziului, cu un numar mai mare de colegi si cu expunere la copiii din clasele 1-8. Consilierul scolar este o resursa care poate fi implicata alaturi de parinte in alegerea alternativei celei mai bune si monitorizarea copilului pe parcus, pentru asigurarea pregatirii sala pentru inceperea claselor 1-8, indiferent unde se face anul pregatitor. Buna informare si responsabilizarea parintilor pentru aceasta alegere sunt elemente cheie pentru ca fiecare copil sa parcurga acest an, care este un an de ‘expunere’ in cadrul cel mai securizant pentru copil, dar si cel care poate oferi stimularea de care acesta are nevoie pentru procesul de invatare. (Persunaru Andreea –psiholog  si alti locutori si-au manifestat aceasta opinie, fie principala, fie in secundar) „A  ma obliga sa fac ceva ce nu vreau, ce consider ca nu e benefic copilului meu, e un abuz de putere.” (Prafiras Arubio -parinte)
  1. Ambele Consider ca un mediu securizant atat fizic cat si psihic il poate oferii incinta gradinitei cat si a scolii daca: aceste spatii destinate educarii prescolarilor  Indeplinesc conditiile pentru o buna desfasurare a activitatii didactice: luminozitate, spatiul suficient pentru nevoia copilului de a se misca in cadrul jocurilor,accesul  catre spatiile sanitare (toalete) este permis cu usurinta, este asigurata securitatea lor prin amplasarea salilor de grupa separat de zona unde pot interactiona cu elevii din clasele mai mari pentru evitarea unor posibile accidente. Gradinita a permis si in continuare confera aceasta siguranta de care are nevoie prescolarul, spatiile de aici sunt create special pentru a veni in intampinarea nevoii lor de educatie, joaca, activitati recreative,etc. Insa, asa cum am spus nu consider un impediment in a se realiza  educarea prescolarilor in cadrul spatiilor amenajate din scoli.   (Radulescu Mihaela)
  • Copilul nu este un obiect pe care trebuie să il pasăm fara grija dintr-o instituție în alta. Copilul este un suflet care trebuie modelat uniform și liniștit.Copilul învață jucându-se, iar pentru aceasta trebuie să existe un mediu plăcut, atractiv, dotat conform normativului de dotare minimală. Copilului trebuie să –i creezi situații de învățare , aranjând mobilerul și materialele din spațiul educațional astfel încât să participe și să poată acționa conform dorinței sale.
  • Sistemul de învâțământ românesc nu este pregătit să ofere în cazul funcționării clasei pregătitoare la școală a unui  un act educațional reușit, astefl încât clasa pregătitoare ar trebui să rămână grupa pregătitoare în cadrul grădinițelor.
  • Propunere: lăsați copiii să învețe jucându-se, iar daca tot se dorește implementarea acestei clase în ciclu primar , nu experimentați, acționati corect și corespunzător prin cadre pregătite, spațiu dotat conform cerințelor de vârstă. concretizați de urgență condițiile funcționării unei clase pregătitoare, iar dacă acest lucru la ora actuală este inexistent, nu impuneți o situație fără fond. (Goron Viorica-educatoare pensionara)

V.2. Care sunt resursele materiale necesare pentru funcționarea grupei pregătitoare (jocuri, mobilier, băi special amenajate, programe after-school, etc.), astfel încât obiectivul acestui concept să fie atins? Cine ar trebui să asigure aceste resurse și în ce proporție?

  • Este nevoie de jocuri, mobilier, rechizite scolare (creioane, radiere, creioane colorate, carioca, plastelina, betisoare, liniare, altele). Nu este nevoie de bai special amenajate, nici nu stiu la ce se refera aceste" bai speciale".  Resursele trebuie asigurate de Ministerul Invatamantului, Consiliul Judetean, Primaria Mun. Cluj – Napoca. (Aluas Emil)
  • Baza materială corespunzătoare copiilor de 6/7 ani din cadrul școlilor este inexistentă la ora actuală, iar probabilitatea achiziționării  unui mobilier  adecvat și material adecvat vârstei este foarte mică, avându-se în vedere că la ora actuală majoritatea școlilor din mediul rural nu sunt dotate corespunzător. (Ardelean Maria-invatatoare)
  • Resursele materiale necesare:  un mobilier adecvat și atractiv și jocurile privind dezvoltarea imaginației, limbajului, gândirii logice. Trebuie avute în vedere condițiile igienico sanitare, dar și un program de odihnă cu spațiu suficient și amenajat corespunzător, asta însemnând pătuțuri si spațiu de depozitare a pătuțurilor, dar și un program echilibrat de masă. (Ardelean Maria-invatatoare)
  • Persoanele care trebuie sa asigure aceste MINIME condiții trebuie să fie instituția care își asumă responsabilitatea pentru realizarea acestei clase sau grupe de copii. În acest moment doar grădinițele dispun de aceste condiții (Ardelean Viorel- invatator)
  • Săli de grupă luminoase şi spaţioase, sală de mese, sală de dans, sală gimnastică, o curte spaţioasă cu aparate de joacă, un spaţiu generos, condiţiile de hrană şi somn de care copiii au încă nevoie şi bineînţeles condiţiile de securitate. Grădiniţele din municipiul nostru au făcut efort pentru a achiziţiona mobilier adecvat: măsuţe, scăunele, pătuţuri, materiale didactice, aparatură modernă pentru pregătirea copiilor, o bibliotecă bogată şi jucării educative. (Avram Elena- Gradinita Helen)
  • Mobilier adecvat varstei, jucarii, manuale, saltele pentru odihna.  Toalete igienice; copii trebuie insotiti de ingrijitor; Programul after-school: in acest moment este ilegal ca invatatoarele sa incaseze acesti bani, fara chitanta; copiii nu ar trebui sa stea inca 3-4 ore in banci, activitatile trebuie diversificate, de loisir. Tulburarile de statica vertebrala incep sa apara de la 6-7 ani in caz ca elevul cara prea mult in ghizdan (scolile nu au dulapioare) sau stau un numar de ore intr-o postura care ii solicita musculatura si osatura spatelui. Sali de psihomotricitate  care sa le permita o dezvoltare motorie normala (Gabriela Barbu- profesor psihopedagog, kinetoterapeut)
  • Conditii locative adecvate, atit exteriorul cit si amenajarea interioara cu mobilier adecvat,care sa nu prezinte pericol, conditii igienice adecvate;  jocuri stimulative ale functiilor psihice si ale aptitudinilor copiilor; program prelungit cu posibilitatea desfasurarii unor activitati recreative. Resursele materiale ar trebui asigurate de 75% guvern, 25% autoritati locale (Campean Daniela laura)
  • Mobilier adecvat staturii copiilor, scaunele obligatoriu sa fie cu spatar, distanta  fata de banca cuprinsa intre 35-45 cm cu mentinerea unei pozitii corecte pentru a evita viciile de postura si implicit deformarile coloanei veretebrale. Salile de clasa trebuie sa beneficieze de lumina naturala, sursa de lumina provenind din stanga elevului, exceptie fiind situatiile in care copiii folosesc mana stanga pentru scriere. Grupurile sanitare trebuie sa fie adaptate , amplasate si dimensionate in raport cu varsta si implicit talia copiilor de 6-7ani. Folosirea grupurilor sanitare impreuna cu ceilalti elevi, de varsta mai mare nu este de bun augur, avand in vedere diferentele de varsta si de comportament la aceasta varsta.  (Chira Delia- medic pediatru)
  • Spatii in aer liber pentru desfasurarea de activitati educativo-distractive, inclusiv ore de activitate fizica, altele decat cele frecventate de copiii de varsta mai mare pentru protejarea copiilor mici de potentiale accidente, incidente in timpul pauzelor spre exemplu. (Chira Delia- medic pediatru)
  • Existenta cabinetului medical este obligatorie in scolile din mediul urban, cu functionare 5 zile/ sapatamana, cu medic in permanenta pentru asigurarea urgentelor  precum si a controalelor epidemiologice, examenelor de bilant, campanilor nationale de vaccinare. (Chira Delia- medic pediatru)
  • Discutam deja de sume prea mari pentru momentul actual de criza financiara. In plus de ce s-ar investi acesti bani atata timp cat investitia a fost facuta odata cu introducerea in gradinite a grupei pregatitoare  Eu cred ca gradinita ,in contextul actual al invatamantului romanesc, functioneaza. Incepand cu clasa intai incep problemele invatamantului actual.  (Chis Teodora -economist)
  • De la mobilier funcţional corespunzător vârstei, material didactic educaţional care să stimuleze punctele de dezvoltare conform vârstei, condiţii stricte şi de maximă igienă ce presupune plus de personal de îngrijire şi asigurarea materialelor aferente. Spaţiul oferit de scoli nu corespunde din acest punct de vedere asigurării unui climat de confort funcţional (în şcoli există în general un grup sanitar pe palier, pe când în grădiniţă există un grup sanitar pentru una, doua grupe preşcolari plus personal de îngrijire care întreţine şi supraveghează copiii. Programele After school nu considerăm a fi necesare pentru clasele pregătitoare.  În condiţiile în care pe perioada dimineţii programul se desfaşoară sub formă de învăţare prin joc ar fi o prelungire a jocului ceea ce ar duce la o solicitare excesiva a capacităţilor de concentrare a copilului. (Cordis Ancuta - Sind Inv Turda, afiliat FSI Spiru Haret)
  • Nu mi se pare normal ca liceenii şi clasele primare să fie în aceeaşi clădire, să folosească aceleaşi toalete etc. Nu toţi copiii se dezvoltă la fel, au ritmuri diferite, apar diferenţe de comportament, de limbaj, de disciplină. Cei mici prind întotdeauna ce e mai rău, chiar dacă au şi exemple bune în preajmă. Nu consider ca este un  mediu potrivit pentru educaţia şi dezvoltarea ulterioară a copilului iar  influenţa din partea adolescenţilor nu este întotdeauna cea potrivită. (Craciun Dorin)
  • La sate, nici şcolile şi nici primăriile nu-şi permit să achiziţioneze mobilier special pentru clasa pregătitoare. Pentru aceşti copii nu sunt potrivite nici mesele de grădiniţă, nici mobilierul de clasa I. (Darjan Raluca -SLIP)
  • Prevederile art. 105(2) lasa ca unica sursa de finantare pentru finantarea complementara tot sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugata, finantarea de la bugetul local sau judetean ramanad la latitudinea acestor instritutii. Imi exprim indoiala ca toate consiliile locale sau judetene vor finanta in mod voluntar toate tipurile de cheltuieli, sau ca finantarea per elev din sume defalcate va fi suficienta pentru a acoperi cheltuielile prevazute de articolul mentionat mai sus. (Darjan Raluca -SLIP)
  • Conform Legii educatiei nationale, finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar cuprinde finantarea de baza, finantarea complementara si finantarea suplimentara. Statul asigura finantarea de baza, iar consiliile locale si cele judetene pot contribui la finantarea de baza si complementaraSe impune a se stabili prin acte normative atributiile si implicarea la fiecare nivel (Guvern, MECTS, Consilii locale si judetene) a contributiei financiare pe tipuri de cheltuieli  necesare implementarii conceptului de clasa pregatitoare, deoarece in acest moment Legea 1/2011 prevede un cadru general pentru cheltuielile finantate de catre stat sau consiliile locale/judetene. (Darjan Raluca -SLIP)
  • Dotari minime:
    • mobilier adecvat varstei, jocuri de crestere a capacitatii de  concentrare a atentiei, memoriei, alte materiale didactice
    • activitati in care sa se puna accentul pe colaborarea in grup
    • acces la calculator
    • sala de sport
    • bai special amenajate
    • spatiu pentru dormit – saltele, saci de dormit
    • teren de joc in aer liber
  • Ca programe after-school:
    • practicarea unor sporturi adecvate varstei lor - inot, ski, patinaj, dans sportiv etc.
    • excursii in natura, vizitarea de muzee, tabere pt. copii
    • invatarea unei limbi straine
    • pictura, muzica, arta teatrala
    • toate cheltuielile ar trebui sa fie acoperite de bugetul de stat

  (colectiva – medici, kinetoterapeuti)

  • Dotari minime
    • Jocuri
    • Mobilier adecvat
    • Bucatarie proprie care poate sa puna la dispozitie cel putin 3 mese pe zi la care se adauga gustarile dintre mese
    • Bai special amenajate: copilul poate fi insotit de educator sau personal de ingrijire cu pregatire specifica
    • Spatiu special pentru after-school in care copii sunt supravegheati de personal specializat si pot interactiona intr-un mediu sigur
  • Majoritatea gradinitelor dispun deja de aceste resurse. Investiile publice ar putea fi minime pentru eventuala re-amenajare sau extindere a resurselor necesare. Investitiile publice necesare pentru dotarea scolilor din Cluj cu asemenea resurse ar fi mult mai mari. Timpul de implementare e extrem de scurt.

(colectiva educatoare)

  • Dotarea sălilor de clasă în care vor funcţiona clasele pregătitoare va fi adaptată vârstei copiilor, în aşa fel încât să permită învăţarea prin joc şi pregătirea pentru clasa I. La solicitarea părinţilor, unităţile de învăţământ pot organiza programul „Şcoală după şcoală”, conform Metodologiei din 07/09/2011, Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 738 din 20/10/2011, care se desfăşoară în continuarea programului obligatoriu şi oferă copiilor posibilitatea servirii mesei de prânz, în cantina şcolii sau în spaţii amenajate corespunzător, prin sistemul de catering, precum şi desfăşurarea de programe care vizează dezvoltarea armonioasă a copilului prin activităţi de tip recreativ, de comunicare şi relaţionare, activităţi tematice (sportive, culturale, ştiinţifice, de dezvoltare a unui stil de viaţă sănătos etc.). (Marinela Marc - ISJ)
  • Mijloacele necesare ar trebui să provină  în principal de la instituţiile statului. Este bine ştiut faptul că astăzi colectivele de părinţi contribuie cu bunuri sau bani la  îmbunătăţirea bazei materiale a grupei în care se află copilul lor. (Gabriela Ichim -UCMR)
  • Clasele ar trebui amenajate cu multe jocuri atractive , mediul cald asemănător celui de la grădiniță, pentru ca trecerea să nu se producă brusc, copilul să stea rigid în bancă (Coroiu Mioara-educatoare)
  • Copilul de sase ani are nevoie de un context in care sa existe structura, reguli de lucru si elemente de securizare asemanatoare cu etapa anterioara, specifica 3-5 ani. Copilul poate invata in continuare foarte mult prin joc, de aceea un cadru care poate oferi logistic acest lucru este important. Pentru ca este nevoie de monitorizare - fiind o etapa de tranzitie - numarul ar trebui sa fie suficient de mic incat sa permita unui cadru didactic sa observe si sa se implice individual in lucrul cu copii (Persunaru Andreea -psiholog)
  • Programul de afterschool ofera oportunitatea de a pregati copilul activ pentru ce o sa insemne pregatirea temelor, un element care o sa fie de noutate in cadrul clasei intai- care pot fi legate de orice tip de invatare, atat prin joc, cat si specific scolii. (Persunaru Andreea -psiholog)
  • Este nevoie de mobilier adecvat varstei, de spatii sanitare cu obiecte sanitare a caror folosinta sa fie permisa cu usurinta copilului, sa fie de dimensiuni potrivite celor mici.Cred ca primaria ar trebui sa coopereze cu directorii de unitati scolare si la solicitarea acestora justificata fiind de nevoile implicite, sa gaseasca solutii. (Radulescu Mihaela)
  • Clasele ar trebui amplasate doar la parterul cladirilor, sa fie structurate in asa fel incit sa dea posibilitate copiilor sa se si odihneasca dupa amiaza (sala de studiu si sala de odihna). Sala de studiu sa fie amenajata cu mobilier specific vîrstei copiilor (scaune, masute), sa detina material didactic (tabla de scris, jocuri si jucarii)
    • -copii din clasele mici nu ar trebui sa aiba contact cu cei din clasele mai mari
    • -salile de baie sa fie adaptate pentru vîrsta lor
    • -pentru parintii care lucreaza pina seara (orele 17-18) sa existe un program after-school. Masa sa servita la scoala, copiii sa nu fie scosi afara din scoala, indiferent de vreme, pentru a servi masa la un restaurant.
    • -resursele materiale ar trebui partajate intre stat si autoritatile locale. Daca scoala este de stat, iar statul a initiat aceasta lege atunci ar trebui sa se si implice in asigurarea acestor resurse.

 (Rus Luiza-Institutul Francez)

  • Copilul învață jucându-se, astefl încât spațiul trebuie să fie dotat cu jucării și jocuri atât simple cât și complexe care să respecte nivelul de vârstă. Să nu uităm că și cel mai simplu și banal  joc are ca efect formarea unei deprinderi  cel puțin.
  • Conducătorii instituțiilor cu spijinul primăriilor și al inspectoratelor școlare ar trebui să asigure aceste resurse.
  • Învățământul primar nu dispune de asemenea resurse.
  • Propunere:  modernizarea băilor, sălilor, a curților școlilor, astfel încât să se poată pune un semn de egalitate între școală și grădiniță.

 (Goron Viorica-educatoare pensionara)

  • Este nevoie de spaţiu educaţional prietenos, mobilier adecavat, materiale didactice specifice abordării intuitive a curriculei, jocuri şi spaţii de joacă. Nici comunitatea locală, nici procentul din PIB nu permite asemenea alocări. (Pop Vladimir -SLIP)
  • Primaria Cluj-Napoca: În situaţia în care va fi necesară realizarea de spaţii suplimentare în anumite şcoli,pentru implementarea prevederilor referitoare la înfiinţarea grupei 0 în şcoli, spaţii ce trebuie să rezulte în urma unor mansardări sau extinderi de clădiri vom propune realizarea acestora.  În lista obiectivelor de investitii pentru anul 2012 a fost inscris un obiectiv care permite realizarea unor astfel de investitii, dupa cum urmează: la cap. 65/B/5 – Construire, modernizare, extindere, mansardare diverse unităţi de învăţâmânt a fost cuprinsă suma de 5.600 mii lei iar la cap 65/C/5 S.F., P.T.  Construire, modernizare, extindere, mansardare diverse unităţi de învăţământ suma de 487 mii lei. În situaţia în care va fi necesară realizarea de spaţii suplimentare în anumite şcoli, spaţii ce trebuie să rezulte în urma unor mansardări sau extinderi de clădiri vom propune realizarea acestora.
  • Până în acest moment Primăria municipiului Cluj-Napoca a primit solicitări de mansardare a clădirilor au venit din partea a două şcoli: Liceul teoretic "Onisifor Ghibu" şi Liceul cu Program Sportiv. 
  • În perioada 2009 – 2012 sumele alocate în Lista obiectivelor de investiţii pentru învăţământul preuniversitar se ridică la 31.326.000 de lei, din care pentru anul în curs, suma alocată este de 14.614. 000 de lei. Astfel, în decursul acestor ani au fost realizate investiţii la următoarele unităţi şcolare:
  • Grup Şcolar Borza                valoare –    648.764,20 lei cu TVA
  • Colegiul Tehnic Energetic           valoare –    608.923  lei cu TVA
  • Colegiul Tehnic de Transporturi          valoare –    803.852,14 lei cu TVA
  • Liceul de Informatică       valoare  -    529.764,20 lei cu TVA
  • Lic.Coregrafie                  valoare –  1.669.157,21 lei cu TVA
  • Scoala E.Isac -corp nou     valoare: 3.511.727,12 lei cu TVA
  • Liceul E. Pora             valoare     1.821.553,23 lei cu T.V.A
  • Şcoala Ioan Bob         valoare     3.487.611,54lei cu  T.V.A
  • Grup Scolar Terapia (Ana Aslan)       valoare    191.601,9 lei cu TVA.
  • În proiectul de buget al municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2012 au fost prevăzute fonduri pentru toate amenajările necesare în vederea funcţionării în condiţii optime a claselor pregătitoare. S-au propus fonduri numai la unităţile de învăţământ care nu au spaţii adecvate pentru acest scop, valoarea acestor reparaţii a fost cuprinsă în bugetul local la capitolul 65.02 . Valoarea alocată pentru acest scop este de 223.000 lei.
  • S-a ţinut cont de toate solicitările venite din partea unităţilor de învăţământ preuniversitar. Un număr de 22 de unităţi de învăţământ preuniversitar care au făcut solicitări în acest sens. Valoarea lucrărilor se ridică la  223.000 lei. Primăria a solicitat tuturor unităţilor de învăţământ să solicite fonduri în acest scop. Din concluziile solicitărilor unităţilor de învăţământ solicită în primul rând soluţii pentru suplimetarea cu personal didactic,  dotări cu mobilier de înălţime mică şi amenajarea unor locuri de joacă pentru activitatea din pauze.  (Radu Moisin-Primar Cluj-Napoca)

V.3. Care sunt resursele umane necesare funcționării în condiții optime a grupei pregătitoare și cum este asigurată această resursă?

  • Personal cu dubla specializare, educator si invatator. Adaug un psiholog scolar--fiecare cu jumatate de norma-- la fiecare grupa pregatitoare, sau la fiecare gradinita (Aluas Emil)
  • Cadrele didactice cu dublă specializare. Nu există cadre suficiente cu dubla calificare.  Cadrele cu o sigură specializare trebuie să urmeze un program de minim 2 ani de perfecționare. (Ardelean Maria-invatatoare, Ardelean Viorel- invatator)
  • Nu e nevoie de cursuri de formare, dascalii din gradinita sunt specializati si pot preda la clasa pregatitoare (Astilean Maria - profesor)
  • A începe acum să lucrezi cu totul altfel decât erai obişnuit să lucrezi , nu poate fi uşor şi ceva cu care să te obişnuieşti în 2-3 luni.  – program mai lung de specializare (Bumb Simona -parinte)
  • Dublă specializare.  Nu le este suficient învățătorilor un curs de 2 sau 4 săptămâni  pentru realizarea educației de 6/7 ani, ținându-se seama că o educatoare a studiat cel puțin 4 ani pentru a-și câștiga acest drept. (Pop Simona –presedinte gradinita, Mătean Adrian - programator,  Nan Maria- Profesor engleză,  Sucală Andreea- Educatoare, Duda Ștefana- Educatoare, Nemeș Bianca GRĂDINIȚA MILLENNIUM)
  • Existenta cel putin a doua cadre didactice (invatator/educator/ingrijitor) astfle incat copiii sa fie insotiti atunci cand utilizeaza baile pentru respectarea normelor minime de igiena personala. (Chira Delia- medic pediatru)
  • Actualele invatatoare. (Chis Teodora-economist)
  • Cadrele care termină acum o facultate cu dublă specializare, nu își pot asuma răspunderea pentru educația unui copil de 6 ani, iar o învățătoare care predă de mai mulți ani la ciclul primar nu va adapta, în scurt timp, stilul ei la stilul unor copii de 6 ani. (Frank Iuliana- educatoare)
  • Dublă specializare și de bună calitate  - nu va lucra cu 30 de copii, într-un mediu impropriu și pe o remunerație mică. Pentru acești bani nu cred că o persoană responsabilă își asumă riscurile la care se expun copiii mici într-o școală cu mai multe etaje și cu elevi de până la 18 ani. (Frank Iuliana- educatoare)
  • Dubla calificare educator/invatator, profunda cunoastere a psihologiei varstelor, adaptarea metodelor pshio-pedagogice si a curriculum-ului la nevoile si capacitatile copilului (Camelia Clem – master consiliere psihologica)
  • Ar trebui informate, pregătite, instruite prin programe implementate cu mult timp înainte de inceperea activităţii in sine. În acest moment nu există o curriculă conformă derulării acestui nivel de învăţământ. (Cordis Ancuta - Sind Inv Turda, afiliat FSI Spiru Haret)
  • Cadrele didactice care lucreaza la gradinita sunt calificate sa faca testari initiale, formativ-continue, sumative (semestriale) si finale. Nu acorda calificative dar consemneaza daca copii au probleme in dezvoltare. (Craciun Dorin)
  • Educatori, psihologi care sa evalueze periodic copiii, logopezi, profesori de muzica, profesori de pictura, actori de teatru, instructori de dans.Evaluarea medicala periodica si corectarea anumitor deficiente: medici, kinetoterapeuti.Ar fi nevoie constant de 2 persoane de specialitate care sa lucreze cu o clasa de 20 de copii. (colectiva medici, kinetoterapeuti)
  • Bazându-ne pe aceste rezultate ştiinţifice rezultă că, pentru asigurarea unei resurse umane care să contribuie la realizarea obiectivelor clasei pregătitoare şi să sporească eficienţa acestor programe, instituţia de învăţământ trebuie să ofere:
    • (1). Cadre didactice cu studii superioare în educaţie preşcolară.
    • (2). Personal care asistă cadrul didactic, cu studii medii şi modul de specializare în dezvoltarea copilului.
    • (3). Pregătire şi evaluare continuă a cadrelor didactice. Acest obiectiv poate fi atins prin: (a) oferire de feedback şi şedinţe periodice de analiză a programei, obiectivelor şi metodologiei specifice de atingere a obiectivelor clasei pregătitoare; (b) pregătire anuală de specialitate sub forma unor training-uri, workshopuri; (c) evaluări periodice a modului în care aceste obiective sunt atinse.
    • (5). Un cadru didactic şi un asistent la o grupă de maxim 20 de elevi, pentru a asigura un grup suficient de mare pentru a reduce costurile de implementare ale clasei pregătitoare şi a asigura o diversitate a grupului de copii, diversitate benefică pentru dezvoltarea socio-emoţională a copiilor dar şi suficient de redusă pentru a asigura interacţiuni dese şi prelungite între copii şi cadrul didactic care asigură o bună asimilare a cunoştinţelor şi facilitează multe obiective ale dezvoltării socio-emoţionale.
    • (6). Un cadru facilitant pentru implicarea părinţilor în educaţia timpurie a copiilor. Acest obiectiv poate fi atins prin şedinţe periodice, ore deschise la care să ia parte şi părinţii, oferirea de materiale şi broşuri care să indice părintelui cum poate să se joace acasă cu copilul astfel încât activitatea de acasă să fie concordantă cu cea de la şcoală.
    • Evaluarea măsurii în care obiectivele 1-5 pot fi atinse prin resursa umană existentă sau dacă pregătirea profesională a resursei umane poate fi completă până la începerea anului şcolar 2012-2013 depăşeşte expertiza mea profesională. În baza experienţei mele ca psiholog şi formator am identificat, pe baza studiilor de specialitate şi a dovezilor aduse de acestea, elementele necesare unei resurse umane de calitate.
    • În concluzie, studiile ştiinţifice din alte ţări arată că o resursă umană de calitate, bine pregătită, specializată aduce un plus important de eficienţă programelor de educaţie timpurie, cu impact direct asupra performanţelor elevilor. Pe lângă cadrele didactice, implicarea părinţilor în pregătirea pentru şcolarizare şi promovarea unei atitudini pozitive faţă de  şcoală şi învăţare este absolut necesară. Instituţiile de învăţământ şi autorităţile competente în domeniu trebuie să ia masurile necesare pentru a atinge aceste deziderate, care şi-au dovedit eficienţa în alte ţări.

 (Raluca Zaharie Anton - Psiholog, psihoterapeut)

  • Cadre didactice calificate cu formare speciala. Pe de alta parte timpul de (re)calificare pare extrem de scurt (~ 6 luni). Aceasta in conditiile in care, prin lege, un cadru didactic se formeaza in sistemul Bologna (3 ani + 2 ani specializare masterat). Din statistici publice, o scoala din Romania dispune in acest moment de un singur psihopedagog la un numar de 1500 de copii. Aceasta inseamna un psihopedagog la 3 scoli. Pe de alta parte nu exista medici logopezi si nici medic pediadru de permanenta in scoli. (colectiva educatoare)
  • Sunt convinsă că resurse umane sunt. Iar dacă sunt deficitare, propun ministerului un proiect de “reconversie” profesională, adica orice fel de profesor să poată să facă, pe parcusrul verii, un curs special, autorizat de MECT, care să-i dea posibilitatea să devină practician pentru învăţământul primar. Cursul ar trebui terminat cu un examen, iar cei care nu-l promovează să nu fie acceptaţi. (Goga Eugenia- profesor phihopedagog)
  • Bazându-ne pe aceste rezultate ale cercetării ştiinţifice şi pe dovezile oferite de acestea, reiese că, pentru a creşte eficienţa şi efectele clasei pregătitoare, atât în plan cognitiv, cât şi socio-emoţional, instituţia de învăţământ trebuie să ofere:
    • o programă academică cu obiective clar explicitate, programă construită pe domenii de dezvoltare. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesară o strânsă colaborare între specialiştii ministerului de resort şi societatea civilă (grupuri de părinţi, specialişti în educaţie timpurie, specialişti în dezvoltarea copiilor etc.). O bună înţelegere a programei şi a obiectivelor acestora de către categorii largi de specialişti şi de către alţi actori interesaţi ai societăţii civile, va forţa automat operaţionalizarea obiectivelor şi explicitarea clară a conţinuturilor.
    • un accent deosebit în programa clasei pregătitoare pe dezvoltarea socio-emoţională (exerciţii şi activităţi care să urmărească dezvoltarea abilităţilor de muncă în echipă, a perseverenţei, a încrederii etc.). Pentru atingerea acestui obiectiv este necesară o bună cooperare între autorităţile responsabile de dezvoltarea programei şi specialiştii din domeniul dezvoltării socio-emoţionale a copilului (psihologi, psihopedagogi). Există la ora actuală în literatura de specialitate mai multe programe care urmăresc dezvoltarea socio-emoţională (ex. educaţia You can do it! – M. Bernard) printr-o curriculă specifică şi care oferă şi criterii clare de evaluare pentru a stabili nivelul acestor abilităţi la intrarea copilului în program şi la ieşirea acestuia. Astfel se poate aprecia şi eficienţa programelor.
    • o bună dotare materială, sub forma resurselor didactice de genul jucării educaţionale, mulaje, softuri educaţional. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesară o bună cooperare între şcoală, alte autorităţi locale şi regionale care pot oferi finanţare şi chiar alte grupuri ale societăţii civile care pot oferi suport financiar (prin donaţii sau strângere de fonduri) acolo unde acesta s-ar dovedi a fi insuficient. 
  • În concluzie, pentru funcţionarea optimă a clasei pregătitoare este, în primul rând, necesară o programă clară, bine explicitată, axată inițial pe dezvoltarea socio-emoţională a copiilor, şi abia apoi pe dezvoltarea cognitivă şi, nu în ultimul rând, o bună dotare materială pentru a facilita asimilarea intuitivă a cunoştinţelor şi a facilita tranziţia dinspre grădiniţă spre şcoală, promovând atracţia elevilor pentru învăţare. De asemenea, atingerea obiectivelor clasei pregătitoare poate fi facilitată de o strânsă colaborare între autorităţile competente, specialiştii din domeniile relevante (ex.psihologi, psihopedagogi etc.) şi alte grupuri relevante ale societăţii civile (ex. grupurile de părinţi).

(Moldovan Adela+ dr in psihologie)

  • Resursele cheie implicate: Cadrele specializate pentru clasa pregatitoare, care pot face trecerea de la gradinita la scoala; psihologi specializati in consiliere scolara, prezenti in ambele institutii - atat gradinita, cat si scoala si care pot oferi suport parintilor, dar pot si monitoriza trecerea copilului de la o forma de formare la alta; Cadrele/ resursele implicate in monitorizare implementarii programului in anul pilot - care pot fi atat cadre didactice, cat si psihologi, experti in programe de invatare etc (Persunaru Andreea -psiholog)
  • Cred ca incepand cu  anul 2006,sunt pregatite cadre didactice care pot opta pentru dubla specializare: Educator-Invatator. Parerea mea este ca se poate ca aceasta “Clasa 0” sa fie sub indrumarea unui educator pentru inceput deoarece educatorii au pregatirea necesara de a venii in intampinarea nevoilor de educare a prescolarilor. Posibil ca invatatorul, sa nu detina momentan strategii de lucru specifice nivelului de dezvoltare psihica al prescolarului. Dar cum total se invata, Invatatorii vor realiza cu siguranta si aceasta performanta. (Radulescu Mihaela)
  • Cadrele didactice din gradinite s-au perfectionat continuu prin programe de formare, plus experienta acumulata in atitia ani isi spune cuvintul. O pregatire de 2-3 luni care este prevazuta pentru cadrele ce vor lua ’’ clasa 0” este absolut insuficienta. (Ramona Saitis-parinte)
  • Educatori/invatatori cu calificare si experienta pentru pregatirea copiilor deocamdata, noi parintii inca nu stim cine va asigura pregatirea copiilor nostri în aceasta etapa atît de importanata (Rus Luiza-institutul Francez)
  • Cadre didactice calificate cu formare speciala pentru nivelul copiilor din clasa pregatitoare. Nu am cunostinte despre un program specializat pentru aceste cadre didactive. Pe de alta parte timpul de (re)calificare pare extrem de scurt (~ 6 luni). Aceasta in conditiile in care, prin lege, un cadru didactic se formeaza in sistemul Bologna (3 ani + 2 ani specializare masterat).Clasa pregatitoare ar trebui sa fie cea mai importanta etapa din educatia scolara a unui copil. Ea face tranzitia de la gradinita la scoala. In aceste conditii, timpul scurt de calificare nu cred ca poate sa aduca cadrele didactive (re-)calificate la nivelul cerintelor Bologna de calificare. Concluzie: E hazardat sa se introduca clasa pregatitoare in anul scolar 2012-2013 avand in vedere resursele umane necesare pentru o functionare optima in scoala a acestei clase pregatitoare. Propunere: Un program test de fezabilitate in care scoli pilot sa experimenteze clasa pregatitoare concomitent cu cea din gradinita, chiar mergand pe aceeasi programa. Pe langa acesta ar fi benefic un studiu specializat de impact (Emil Stetco-parinte)
  • Cadre didactice cu dublă specializare, sau învățători cu formare profesională de minim un an privind psihologia copilului preșcolar de 6/7 ani, bazată pe o practică îndelungată . Există majoritatea cadrelor didactice învățătoare fără dublă specializare. În concluzie , actul educațional realizat de o învățătoare fără dublă specializare ar diminua calitatea unui act educațional. propunere: implementarea unui sistem de formare pentru cadrele didactice învățătoare (Goron Viorica-educatoare pensionara)
  • Ar fi sa existe cel putin 2 adulti la 25 copii, lucru care, in consecinta ar creste costurile, insa asigura cantitatea si calitatea timpului alocat pentru ca fiecare copil sa beneficieze de curricula scolara. Ar fi utila si instituirea unui regim de notare in care stabilirea nivelului de performanta a elevului sa se faca cu performantele sale anterioare, nu compararea performantei sale cu cea a altui elev. In acest fel, asiguram un nivel inalt de autoeficacitate, nivel care la randul sau influenteaza nivelul de efort si timp investit in sarcina, persistenta in sarcina si, implicit, performanta elevului. (Gorea Alexandra-psiholog)

V.4. Cât suntem de pregătiți pentru a introduce acest concept al grupei pregătitoare din anul școlar 2012–2013?

Nu suntem pregatiti

Suntem pregatiti

  • Nu suntem pregatiti, curricular, organizatoric, posibil nici financiar. Dar trebuie inceput (Aluas Emil)

 

  • Nu suntem doar nepregătiţi, dar nu e necesară şi nu dorim o astfel de schimbare. Însuşi faptul că se doreşte implementarea noii programe într-un timp atât de scurt este de obiectat întrucât o metodologie de predare necesită un timp mai îndelungat de formulare precum şi de formare profesională a celor vizaţi pentru a avea într-adevăr un sistem de învăţământ performant şi eficient. Altfel, s-ar pune în pericol un număr de aproape 5000 de copii care ar putea constitui ‚cobai’/generația de sacrificiu pentru introducerea ‚clasei 0’ din toamnă anului în curs (ar putea rămâne până la urma doar un experiment nereușit).
  • In primul rând, această clasă nu va putea funcţiona în şcoli. Premisele sunt proaste: nu există spaţiu disponibil în şcoli, dar nici cel existent nu este adecvat vârstei de 6 ani, obligatorie pentru această clasă (mobilier, sală de mese, loc de odihnă etc); şcolile se vor aglomera şi va fi nevoie de revenirea la programul de după-amiază, la care se renunţase în timpul guvernării liberale, tocmai din raţiuni didactice şi care ţin de adecvarea la nevoile elevilor şi de surmenarea celor mici ; mai mult decât atât, există discuţii cum că ora acestora va dura 40 de minute, ceea ce ar deranja programul celorlalte clase, evident ; învăţătorii care ar trebui să preia noii elevi nu sunt pregătiţi, nu au o programă şcolară, planuri cadru, număr de ore cerut şi tot bagajul necesar pregătirii anului şcolar pentru această clasă specială. (Marius Nicoara-senator)
  • Eu cred că suntem pregătiţi! Dacă dorim o schimbare în bine, o revigoarare a sistemul de învăţământ, trebuie să ne asumăm un început! Sper să fie de bun augur că acest “început” începe cu copiii noştri
  • Lipsa comunicare si pregatire: Se afirma ca finanţarea urmează elevul si in acest mod va exista competiţie între şcoli, ceea ce va duce inevitabil la creşterea calităţii. Adica daca o scoala va avea mai multi elevi va fi din principiu mai buna ? Nu cred ca acest principiu corespunde ideii de invatamant asa cum nu este firesc sa pui invatatorii si profesorii sa faca recensamantul copiilor pentru clasa pregatitoare, fara sa poata spune parintilor ce poate oferi scoala respectiva bun pentru copii.
  • Raspunsul la aceasta intrebare si prezentarea tuturor studiilor de impact trebuiau sa vina din partea Executivului inainte de asumarea Legii Educatiei
  • De ce sa supunem inutil copii unor traume psihice inutile si care ar putea sa aiba repercusiuni mai tirziu. Cu alte cuvinte si copiii refuza acesta constringere.
  • Scolile sunt pregatite, fac precizarea că numărul salilor de curs este cu mult mai mare in comparatie cu numarul elevilor. Se stie ca majoritatea scolilor au fost construite in perioada comunistă, cand natalitatea era mai ridicata decat in zilele noastre. Nu trebuie sa ne punem problema daca suntem pregatiti sau, trebuie sa trecem la fapte si sa nu tergiversam aplicarea unui sistem educational modern adaptat societatii secolului XXI.(Calian Petru- deputat)
  • Comparatie cu alte tari europene:
  • Comparativ cu alte tari din Uniunea Europeana si luand in considerare procentul din PIB alocat invatamantului / cap de locuitor, de altfel cel mai scazut din Uniunea Europeana, consider ca Romania nu este pregatita din punct de vedere financiar pentru introducerea clasei pregatitoare in invatamantul primar, deci, nici pentru un invatamant de 13 clase. Alte tari din UE, mai avansate din punct de vedere al nivelului de trai, tari ce aloca educatiei procente din PIB incomparabil mai mari, nu si-au permis acest “lux”.
  • Se afirma faptul ca unsprezece ţări ale Uniunii Europene încep învăţământul obligatoriu înainte de vârsta de şase ani. Spre exemplu, Luxemburg, Irlanda de Nord încep la patru ani, Grecia, Cipru, Anglia, Malta, Olanda, Scoţia şi Ungaria încep la cinci ani. Toate celelalte încep învăţământul obligatoriu la vârsta de 6 ani. A compara Romania cu aceste tari este nefiresc din toate punctele de vedere. Romania si-a schimbat legea invatamantului de 14 ori in 22 de ani iar Franta de 2 ori in ultimul secol !
  • ar trebui sa urmarim modelele altor tari in care aceasta clasa pregatitoare a fost o reusita, sa le analizam si apoi sa gasim o cale sa o implementam si in Romania eficient
  •  
  • Propun amanare cu cel putin 1 -2 ani, nu suntem deloc pregatiti
  • Nu cred că suntem pregătiţi să introducem acest concept al clasei pregătitoare în şcoală nici din punct de vedere al condiţiilor necesare (Săli de grupă, mobilier, jucării, aparatură, cărti, condiţii de hrană şi somn), nici din punct de vedere al personalului care ar putea prelua această clasă şi care în acest moment nu există. Şcoala nu are nimic pregătit pentru copiii de 6 ani.
  • Pentru ca toate aspectele mentionate sa poata fi implementate cu succes ar fi nevoie de 2-3 ani de pregatiri.
  • Atata vreme cat la acest moment nu exista o modalitate clara de comunicare a felului in care clasa pregatitoare va fi integrata, iar resursele responsabile nu sunt pregatite in acest sens, nu este posibila implementarea incepand cu acest an
  • şcolile nu sunt pregătite logistic pentru integrarea acestei vârste şcolare. Administrativ însă conceptul de clasă este mai fiabil decât cel de grupă. Ar putea atrage fonduri suplimentare şi ar putea introduce constrângeri formale pentru înscrierea copiilor de 6 ani în învăţământul obligatoriu. (Pop Vladimir -SLIP)
  • nici macar 40% din scolile din România nu au pregatirea necesara.
  •  
  • Necesita inainte de implementare studii aprofundate si alte pregatiri (materiale/perfectionare cadre didactice)
  • Ar fi trebuit inceput cu inceputul, adica cu formarea personalului; este necesar ca mai intai sa avem o serie de cadre didactice competente si o programa scolara mai dezvoltata si mai occidentala
  • Acest proces ar fi necesitat un studiu aprofundat şi o organizare structurată a normelor, condiţiilor, factorilor ce concura la functionarea  şi derularea în condiţii optime a actului educaţional
  • Inainte de asumarea legii de catre Executiv era esential sa se identifice daca infrastructura existenta permite aceasta trecere de la gradinita la scoala, daca personalul specializat exista, nu de a se asuma o lege si apoi a se emite noi metodologii sau ordine de ministru, deoarece legea prevede cadrul larg, general, nu specifica concret si in detaliu normele de organziare/functionare a claselor pregatitoare si la o saptamana inaintea inceperii inscrierilor in clasa pregatitoare nu se cunosc: programa scolara, manualele, baza materiala
  • In plus, trebuie sa stim pe ce resurse umane ne putem baza, cat de pregatite sunt acestea pentru a demara un demers educational de o asemenea amploare, trebuie cunoscuta logistic ape care o pune la dispozitie sistemul, si nu in ultimul rand e nevoie de un studiu prospectiv. Ministerul trebuie sa se grabeasca cu toate aceste lamuriri, pentru ca inscrierile in clasa pregatitoare incep in circa 11 zile
  • Asa cum nici programa scolara nu se cunoaste, asa nu se stie nici ce presupun cursurile de perfectionare ale cadrelor didactice. Consider ca un curs de perfectionare de doua saptamani nu va acopri in totalitate aspectele ce trebuie cunoscute despre copii de 6 ani, despre modul lor de gandire, despre problemele lor sau despre vulnerabilitatile de care dau dovada intr-o astfel de trecere.
  •  Era de preferat a se face si schimburi de experienta cu tarile care deja au implementat acest aspect, al reducerii varstei obligatorii de scolarizare, de realizare a unor materiale pe suport electronic, de distribuire a acestora in unitatile de invatamant si de dezbatere in cadrul cercurilor pedagogice.
  • In scoli acum cele doua conditii nu sunt indeplinite, asa incat poate ca ar fi de studiat mai degraba ce anume investitii de resurse umane si de adaptare a cladirilor sunt necesare pentru a muta clasa pregatitoare din gradinita in scoala.
  • Propun un program test de fezabilitate si impact
  • în acest moment nu există un fundament de bază de la care să se pornească în realizarea condițiilor necesare unei dezvoltări optime și integrale ale copilului de 6 ani propunere: amânarea pentru anul 2015-2016, elaborarea unei programe bine gândită și fundamentată corect.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj consideră că în judeţul Cluj sunt îndeplinite toate condiţiile pentru aplicarea acestei prevederi legislative începând cu anul şcolar 2012-2013. În acest sens, până la această dată, s-au realizat următorii paşi: numirea prin decizia inspectorului şcolar general  a Comisiei judeţene de înscriere a copiilor în clasa pregătitoare, respectiv în clasa I, distribuirea Metodologiei privind cuprinderea copiilor în clasa pregătitoare şi în clasa I pentru anul şcolar 2012-201, aprobată prin ordinul MECTS nr. 3064 / 19.01.2012 către unităţile de învăţământ care au ciclul primar şi preprimar,  numirea  prin decizia directorului a comisiilor de înscriere la nivelul unităţilor de învăţământ, stabilirea circumscripţiei şcolare de către directorii unităţilor de învăţământ care au ciclul primar, organizarea întâlnirilor pentru informarea şi consilierea părinţilor copiilor din grădiniţă care vor fi cuprinşi, în anul şcolar 2012-2013, în învăţământul primar, realizarea în grădiniţe a recensământului copiilor care au debutul şcolar în anul 2012-2013,  înregistrarea opţiunilor părinţilor acestora privind nivelul de clasă la care se solicită înscrierea ( clasa I, respectiv clasa pregătitoare) şi la unitatea de învăţământ solicitată, conform fişei de recensământ şi completarea bazei de date, transmiterea de către grădiniţe a bazei de date către ISJ Cluj, centralizarea bazelor de date de către Comisia judeţeană şi transmiterea lor către unităţile de învăţământ care au ciclul primar, finalizarea recensământului copiilor de către fiecare unitate de învăţământ în baza documentului primit de la Comisia judeţeană   şi transmiterea centralizatorului specific unităţii către Comisia judeţeană, afişarea circumscripţiilor şcolare la toate unităţile de învăţământ care au ciclul primar şi la Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, afişarea programului de evaluare a dezvoltării psihosomatice a copiilor pentru care Metodologia privind cuprinderea copiilor în clasa pregătitoare şi în clasa I pentru anul şcolar 2012-2013 prevede şi părinţii solicită această evaluare, precum şi a unităţilor / instituţiilor în care se realizează această evaluare de către profesorii consilieri de la CJRAE Cluj. (Marinela Marc-ISJ)

V.5. Care sunt riscurile în cazul în care nu vor fi asigurate resursele identificate?

  • lipsa normelor de implementare şi ineficienţa resurselor materiale şi umane. (Adela Andrei- Gradinita Gina)
  • Este cea mai importantă măsură împotriva abandonului şcolar şi a analfabetismului funcţional din ultimii 20 de ani. Nu cred ca vor exista probleme majore în septembrie 2012 cu organizarea clasei pregătitoare (Adrian Gurzau)
  • Nu suntem pregatiti, curricular, organizatoric, posibil nici financiar. Dar trebuie inceput. Nu pot exista riscuri majore. (Aluas Emil)
  • Riscul cel mai mare este inhibarea copilului și privarea dreptului la la o educație de calitate. Propun stabilirea unui normative de dotare minimal pentru clasa pregătitoare , precum și crearea unui sistem de pregătire de minim 2 ani pentru învățători. (Ardelean Maria-invatatoare)
  • Dacă grupa pregătitoare va fi mutată la şcoală foarte mulţi părinţi vor „alerga” la ora 12 prin oraşul aglomerat ca să ia copilul de la şcoală. Copilul va interfera cu copii mult mai mari cu care va împărţi aceleaşi toalete şi locuri de joacă, vor putea fi expuşi violenţelor fizice şi verbale. Dacă şcoala nu va asigura condiţiile de odihnă necesare copilului de 6 ani, mama va trebui să renunţe la un serviciu cu normă întreagă, ceea ce va fi o pierdere pentru societate, un impact social şi economic negativ. (Avram Elena- Gradinita Helen)
  • Există riscul ca doar un număr restrâns de şcoli să ofere atât condiţiile cât şi cadrele necesare, iar restul copiilor să fie doar ţinta unui experiment cu traume ce pot apărea la un moment dat în dezvoltarea lor. Părinţii nu doresc experimente pe copiii lor. (Avram Elena- Gradinita Helen)
  • În acest moment şcoala se confruntă cu insuficienţa resursei materiale şi umane. În şcoală nu există săli cu un mobilier adecvat vârstei copiilor, spaţiu de joacă, o bază materială în conformitate cu dotarea minimală, o programă școlară și un curriculum adecvat, personal specializat şi toată logistica necesară bunei funcţionări. (Avram Elena- Gradinita Helen)
  • Situatia resurselor umane: cadrele vor fi angajate pe ultima suta de metri, fara experienta. (Gabriela Barbu- profesor psihopedagog, kinetoterapeut)
  • Programul after-school: in acest moment este ilegal ca invatatoarele sa incaseze acesti bani, fara chitanta; copiii nu ar trebui sa stea inca 3-4 ore in banci, activitatile trebuie diversificate, de loisir. Tulburarile de statica vertebrala incep sa apara de la 6-7 ani in caz ca elevul cara prea mult in ghizdan (scolile nu au dulapioare) sau stau un numar de ore intr-o postura care ii solicita musculatura si osatura spatelui. (Gabriela Barbu- profesor psihopedagog, kinetoterapeut)
  • Hrana nesanatosa pe care o primesc in regim de catering, lipsa salilor de mese. (Gabriela Barbu- profesor psihopedagog, kinetoterapeut)
  • Toalete neigienice; nu sunt insotiti de ingrijitor. (Gabriela Barbu- profesor psihopedagog, kinetoterapeut)
  • Diferentele mari de varsta intre elevii aceleiasi scoli implica supravegherea celor mici in pauze: in curti, pe coridoare, la toalete (Gabriela Barbu- profesor psihopedagog, kinetoterapeut)
  • Nu exista sali de psihomotricitate  care sa le permita o dezvoltare motorie normala. (Gabriela Barbu- profesor psihopedagog, kinetoterapeut)
  • Nu le este suficient învățătorilor un curs de 2 sau 4 săptămâni  pentru realizarea educației de 6/7 ani, ținându-se seama că o educatoare a studiat cel puțin 4 ani pentru a-și câștiga acest drept.  În unele școli lipsa spațiilor determină realizarea educației în două schimburi, ceea ce presupune un efort intelectual mărit , chiar daca e vorba de copii de gimnaziu sau liceu. Trebuie avută în vedere curba efortului intelectual.  Coexistarea celor 3 nivele de învățământ într-o singură instituție determină atât o supraveghere diminuată a copiilor și  probabilitatea creșterii violențelor, dar și inhibarea , influențarea comportamentului școlarului mic. (Pop Simona –presedinte gradinita, Mătean Adrian - programator,  Nan Maria- Profesor engleză,  Sucală Andreea- Educatoare, Duda Ștefana- Educatoare, Nemeș Bianca GRĂDINIȚA MILLENNIUM)
  • Se realizeaza o supraaglomerare in multe scoli, astfel incat programul de desfasurare a orelor de curs pentru toti elevii scolii respective poate suferi modificari prin instituirea orelor de curs dupa-masa, interval impropriu pentru desfasurarea de activitati educative, de invatare si consolidare la orice varsta. (Chira Delia – medic pediatru)
  • Ne vom juca inca odata cu copii nostri. Vor fi ei cei traumatizati inainte de vreme si vor suferei cand nu vad de ce ar face-o. (Chis Teodora - economist)
  • Nu cred că prin aplicarea acestei legi vor fi beneficiari grupul țintă – adică cei peste 20.000 de copii care pe vechea legislaţie nu ar fi fost cuprinşi în nicio formă de învăţământ – ci vor avea de suferit acei copii care au urmat cursurile unei grădinițe și vor fi scoși din mediul lor natural mai repede decât ar fi nevoie.  Prin această măsură de schimbarea mediului pentru copilul preșcolar problemele emoționale ale copiilor vor fi și mai pregnante, ducând la eșec școlar și la eșec total în viața particulară. (Frank Iuliana-educatoare)
  • Elevii de liceu și chiar elevii de gimnaziu pot fi o influența negativă pentru dezvoltarea copilului mic. Având în vedere că preșcolarii și copiii mici învață prin imitație, este foarte probabil ca aceștia să copieze comportamentele negative ale colegilor mai mari. Pericolele pentru siguranța celor mici și pentru degradarea comportamentelor acestora de la vârste fragede sunt prea mari. (Frank Iuliana-educatoare)
  • Pe de altă parte nu cred că este corect ca elevii, care au avut până în prezent cursuri de dimineața să meargă după-amiaza la școală din lipsă de spațiu. Acei copii care nu merg la școală de la ora 8 nu se  mai pot concetra la ora 17 după-amiaza. (Frank Iuliana-educatoare)
  • Nu cred că toți părinții au posibilitatea să își angajeze pe cineva să stea cu copilul toată după-amiaza. (Frank Iuliana-educatoare)
  • Se fac experimente pe copiii nostri, Copilul va fi obosit, parintii nu vor avea ce sa faca dupa-masa, nu exista spatii pt afterschool (Bodea Claudia- parinte)
  • Un eșec al educației în această perioadă înseamnă consecințe grave asupra individului și societății.  (Alina Brihan – Parlamentul european al tinerilor Romania)
  • Acesti copii nu pot utiliza toaletele din scoala (n-au marimea adecvata), chiuvetele, bancile, au nevoie de loc de joaca, nu se pot adapta unei activitati de 50 de minute…Spatiile din scoli consider ca nu sunt suficiente din moment ce se organizeaza cursuri si de dupa amiaza. Investitiile necesare pt amenajarea atator spatii cred ca sunt uriase si cu acei bani se poate face altceva. Asta inseamna o lipsa totala de omogenitate: vor fi copii care deja si-au insusit o parte din semne grafice, litere, cifre pe langa altii care abia acum invata sa tina corect in mana un creion, iar acest pucru nu e corect pt niciuna din categorii. La gradinita vor ramane 3-4 copii care nu implinesc varsta de 6 ani pana in 15 sept. deci, nu vor putea constitui o grupa, vor fi lipiti undeva, postul doamnei va fi redus, ei vor trebui sa se familiarizeze dupa 3 ani cu alta doamna educatoare, poate cu alt stil de predare…Cred ca va fi un talmes balmes pur romanesc, care va bulversa inca o generatie cu sansa in acest moment la normalitate. (Coman Alina)
  • Autorităţile locale şi naţionale ar fi  trebuit să identifice sursele de finanţare pentru asigurarea resurselor materiale şi umane necesare funcţionării optime a acestei clase pregătitoare în ciclul primar. Din punctul nostru de vedere sistemul impus prin Legea Educaţiei Naţionale va avea  repercusiuni negative asupra generaţiilor de copii dacă cei responsabili nu vor conştientiza la timp misiunea în care s-au angajat. (Cordis Ancuta - Sind Inv Turda, afiliat FSI Spiru Haret)
  • Sa avem o generatie de copii pierduta, obosita, care nu va putea sa isi revina poate niciodata sau sa isi revina la normalitate foarte greu, dat fiind startul gresit. Un alt risc este acela ca scopul real pentru care se introduce aceasta clasa pregatitoare, respectiv furnizarea unor contracte pentru firmele de constructi agreate politic sa fie atins. Si daca un sistem functioneaza bine si lumea este multumita este firesc ca acest sistem sa fie modificat. La fel cum s-a incercat cu sistemul de urgenta medicala. (Craciun Dorin)
  • Consecinta lipsei programei scolare, a fondurilor, a resursei umane calificate va duce la imposibilitatea desfasurarii in bune conditii a procesului educativ, iar generatia din anul scolar 2012-2013 va fi una de scarificiu. (Darjan Raluca-Slip)
  • Această schimbare implică costuri şi deocamdată nu ştim ce resurse au fost identificate pentru acoperirea lor. În ce priveşte riscurile grabei, primul şi cel mai important este de cel compromitere a conceptului de clasă pregătitoare în ochii părinţilor şi ai opiniei publice, de ratare a implementării acestei idei generoase şi de a rămâne în continuare ţara cu cea mai bătrână populaţie şcolară din Europa. (Darjan Raluca -Slip)
  • Noua programa propusa este una inadecvată pentru un copil de 6 ani căruia i se impune o schimbare de mediu odată cu un alt ritm de dimineaţă mai puţin flexibil faţă de cel de la grădiniţă, un program strict si solicitant de învăţare (ora 8-12, ora de predare de 50 de minute fiind foarte mult pentru un copil), este deranjat programul de somn întrucât nu mai este inclus în orar, nu i se mai acorda mic dejun și în general aceeaşi atenţie ca la grădiniţă, jocul liber este mai puţin permis şi este diminuată la fel și libera exprimare. Oferă un stres în plus pentru părinte care în funcţie de posibilităţile finaciare trebuie să se gândească la alternative de a lăsa copilul  in grija altcuiva după programul de şcoală care este foarte scurt faţă de cel de la grădiniţă. Copilul este ataşat emotional de educatoare şi de colegi şi nu este foarte dornic de schimbare de mediu la o astfel de vârstă. Copilul de 6 ani nu are stare să stea în banca cuminte şi să se conformeze unor reguli, el încă este dominată de o curiozitate copilărească şi este dornic de a explora jocul alături de ceilalţi. Grădinița este un mediu potrivit in care copilul se poate dezvolta si pregati pentru școala ca și până acum. (Iulia Sandor- GO Free)
  • Pentru majoritatea copiilor timpul pe care il vor petrece in sistem va scadea deoarece asa cum s/a propus, copiii vor merge la scoala de la 8 la 12. Programul after school este optional, pe banii parintilor. Acestia chiar daca au bani nu isi permit sa distruga programul unui copil de 6 ani care are nevoie de somn. Il vor duce acasa, va dormi. Deci ceea ce face legea actuala este sa reduca programul pe care il aveau majoritatea copiilor de la 8 ore (8-17) la 4 ore (8-12). Hai sa ne imaginam ce program after school va exista in mediul rural!. Este incredibil si ridicol cum sunt asumate masuri fara nici o responsabilitate a consecintelor (Anca Dobrean- Co-Director - Infant, Child and Adolescent Research Program, Department of Clinical Psychology and Psychotherapy, Babes-Bolyai University)
  • Riscurile pot viza dezvoltarea cognitiva, emotionala, sociala a copiilor
  • Daca copiii vor fi in contact cu elevii claselor V-VIII va creste riscul expunerii la situatii care sa interfere cu dezvoltarea armonioasa a lor ( abuz emotional, fizic, consum de droguri)
  • Lipsa infrastructurii, a personalului specializat poate duce la esecul pregatirii copilului pentru a incepe clasa I (colectiva medici, kinetoterapeuti)
  • Un factor de risc al implementării în acest moment a sistemului este lipsa experienţei sistemice în ceea ce priveşte grupa pregătitoare în cadrul instituţiilor şcolare întrucât nu există personal specializat în prezent, o programă şcolară elaborată, sistemul educaţional este subfinanţat şi încă nu dispune de dotările necesare pentru implementarea proiectului, de asemenea, momentan, lipseşte forma de evaluare a institutorilor şi a elevilor. (Carbune Vlad)
  • Avand in vedere ca aceasta clasa pregatitoare ar trebui sa fie piatra de temelie pentru educatia copilului (inceputul educatiei continue pe tot parcursul vietii - LLL), o abodare nefundamentata, nepotrivita sau pripita, ar pune in pericol adaptarea viitoare a scolarului si frustruri familie - copil, copil - copil. : E hazardat sa se introduca clasa pregatitoare in anul scolar 2012-2013 avand in vedere resursele umane necesare pentru o functionare optima in scoala a acestei clase pregatitoare. Investitiile publice necesare pentru dotarea scolilor din Cluj cu asemenea resurse ar fi mult mai mari. Pe de alta parte, timpul de implementare este extrem de scurt. (colectiva educatoare)
  • Riscurile sunt enorme, o altă generaţie de sacrificiu, o altă ideea bună eşuată, lucruri care pentru noi, romănii, par a fi atât de familiare. De aceea trebuie să fim extrem de serioşi şi doritori să facem lucurile să funcţioneze, să curgă, să evolueze! (Goga Eugenia-profesdor psihopedagog)
  • Nu există riscuri în sensul neasigurării resurselor necesare aplicării acestei prevederi legislative (Marinela Marc ISJ)
  • Spațiul de joacă din curtea gradinițelor este și acesta special amenajat cu aparate de joaca potrivite capacităților motrice ale copiilor. Activitatea de bază a copilului este JOCUL cu un rol important pe întreg parcursul procesului de educație.  Climatul natural, cultural, interpersonal trebuie îmbunătățit și extins pentru a încuraja jocul – iar în scoala acest lucru nu va putea fi îndeplinit, regula strictă a scolii isi va pune amprenta iar jocul nu va mai putea fi activitatea de baza a copilului.  Programul de masă și somn, încă foarte important la această vârstă  va dispărea brusc din viața copilului iar acest lucru va tulbura ritmul sau de dezvoltare. (Selejan Maria-educatoare)
  • Personal, consider initiativa infiintarii clasei pregatitoare  in acest moment in Romania o debandada care ii va bulversa atat pe copii cat si pe noi, parintii. Incercam sa copiem, fara macar a adapta, ceea ce se practica in Occident in cu totul alte conditii si mentalitati. (Magda Miclaus parinte)
  • Pentru ca toate aspectele mentionate mai sus sa poata fi implementate cu succes ar fi nevoie de 2-3 ani de pregatiri. (Gabriela Barbu- profesor psihopedagog, kinetoterapeut)
  • Vor fi foarte multe dezavantaje cum ar fi: insuficienta salilor de grupa, numarul copiilor fiind foarte numeros iar invatarea nu se va putea realiza cu usurinta, lipsa materialelor didactice. Diferenta de varsta la copii chiar daca nu va fi mare, va fi tot un impediment pentru acestia, iar unii dintre ei se vor simti inferiori, ceea ce va duce la scaderea stimei de sine si lipsa de comunicare. Un dezavantaj mare ar mai fi reducerea de personal in cadrul gradinitelor unde foarte multe educatoare vor ramane fara loc de munca. Invatatoarele vor fi suprasolicitate urmand anumite cursuri pentru a preda la grupele 0, iar eu nu vad rostul avand in vedere ca unele educatoare au dubla calificare si ar putea realiza acest lucru. Se va pierde foarte mult cu integrarea copiilor intr-un nou mediu, cu evaluarea copiilor ceea ce va duce la pierderea timpului si la realizarea pregatirii pentru scoala mai lenta in loc sa se realizezein continuare in gradinite.(Reinbold Timeea -educatoare)
  • Un potential risc este diferenta mare care poate exista intre cadrul oferit de gradinita, cu care copilul a fost obisnuit si cadrul scolar - incepand cu resursele de spatiu oferit, invatarea prin joc etc., diferenta care poate crea o perioada mai lunga de adaptare a copilului si de influentare a procesului de invatare. (Persunaru Andreea -psiholog)
  • Această schimbare implică costuri şi deocamdată nu ştim ce resurse au fost identificate pentru acoperirea lor. În ce priveşte riscurile grabei, primul şi cel mai important este de cel compromitere a conceptului de clasă pregătitoare în ochii părinţilor şi ai opiniei publice, de ratare a implementării acestei idei generoase şi de a rămâne în continuare ţara cu cea mai bătrână populaţie şcolară din Europa. (Pop Vladimir-SLIP)
  • Riscurile sunt marcante pentru copii. Nici nu cred ca cineva sa se gandeasca la o astfel de schimbare invocand binele copilului, si sa nu asigure tot ceea ce avea in mediul educational de unde a plecat macar. Se va produce o perceptie gresita despre scoala in mintea copilului si nu cred ca aceasta se intentioneaza prin acest sistem ce se doreste a se implementa de Clasa 0 (Radulescu Mihaela)
  • Imposibilitatea evaluării proiectului clasei pregatitoare din lipsa unei reglementări precise, a sustenabilităţii programului şi necesităţii continuării acestuia
  • Elaborarea tardivă, neadecvată sau „în fugă” a programei şcolare, având în vedere că momentan acestea nu există
  • Formarea neadecvată a personalului
  • Identificarea lacunară a bazei materiale şi a surselor financiare necesare implementării proiectului
  • Costuri majore pentru părinti în investitia suplimentară necesară pentru educatia adecvată a acestor copii si programele extracuriculare (afterschool, logopedie, consiliere, sport etc.)” (Moldoveanu Ramon - LIR)
  • Deficiente in dezvoltarea fizica a copiilor datorita statului prelungit in banci neadecvate virstei lor. Datorita faptului ca interactioneaza cu copiii mai mari (in unele cazuri chiar si de 18 ani), impactul psihologic nu este unul de neglijat. Sa nu uitam ca in liceele noastre se consuma tutun, etnobotanice sau chiar droguri. Merita sa expunem copii unui asemenea impact? De ce nu s-a facut un sondaj si in rindul elevilor mai mari? Cum ai vor primii si accepta pe cei mici?
  • Riscuri majore de inbolnaviri datorita toaletelor neadecvate virstei.
  • Parintii vor fi pusi in drumuri, poate chiar nevoiti sa renunte la norma intreaga de lucru pentru a putea lua copilul de la scoala. Chiar si cu un program after-school este greu de captat atentia 8 ore unui copil de 6 ani,fara sa-i asiguri programul de odihna pe care-l are la gradinita
  • Nu in ultimul rind cadre didactice pregatite pe fuga cu incepere de la 1 mai si pina isi vor lua concediu...ca doar vine vara si au si ei dreptul la concediu de odihna. (Ramona Saitis -parinte)
  • Pentru acest motiv, există riscul ca o idee în principiu bună să fie compromisă iremediabil prin apariția a nepermis de multe efecte negative, corelate cu specificul problemelor din sistemul actual de învățământ românesc. (Serban Radulescu-senator)
  • Vor fi o generatie de "sacrificiu" (Rus Luiza-Institutul Francez)
  • Avand in vedere ca aceasta clasa pregatitoare ar trebui sa fie piatra de temelie pentru educatia copilului (inceputul educatiei continue pe tot parcursul vietii - LLL), o abodare nefundamentata, nepotrivita sau pripita, ar pune in pericol adaptarea viitoare a scolarului si frustruri familie - copil, copil - copil. (Emil Stetco-parinte)
  • Un acte educațional eșuat, ceea ce duce la scăderea stimei de sine a copilului, la frustrări, la nesiguranță. (Goron Viorica-educatoare pensionara)
  • Se stie ca o mare parte a scolilor nu au conditiile minime de igiena astfel incat multe, foarte multe scoli functioneaza fara avize de la Sanepid ceea ce atenteaza la sanatatea copiilor. Cadrele didactice sunt slab pregatite (cursurile de pedagogia scolara, pedagogia dezvoltarii, ramurile psihologiei copilului si a celorlalte domenii care trateaza copilul sunt putin studiate sau chiar deloc.) cladirile si dotarile nu respecta nevoile specifice copilului mic, fondurile lipsesc. CINE va raspunde daca un copil de 6 ani va avea de suferit afectiv, intelectual dpdv al sanatatii fizice etc? (Lazar Crina-parinte)

V.6. Ce ar trebui să facă autoritățile locale și naționale ca să asigure funcționarea optimă și într-un concept integrat a acestei clase pregătitoare?

  • Un studiu temeinic al situaţiei reale, estimarea costurilor şi identificarea resurselor materiale disponibile (nu posibile), pentru a  asigura copiilor şanse egale. (Exemple: în unele şcoli încă nu există spaţii, doar promisiuni, în alte şcoli copiii vor merge  la cursuri în două ture, nu doar dimineaţa). (Adela Andrei – gradinita Gina)
  • Aplicarea metodologiei de înscriere în clasa pregătitoare  în anul şcolar 2012-2013 doar în unităţile care au deja spaţiile adecvate (grădiniţe şi  eventual în centre-pilot) şi generalizarea aplicării după dotarea corespunzătoare a tuturor şcolilor. (Adela Andrei – gradinita Gina)
  • Consultarea unor specialişti – cadre didactice din învăţământul preşcolar şi primar, medici şi psihologi – în legătură cu  organizarea spaţiilor destinate activităţilor didactice şi dotarea lor cu mobilier adecvat, tipul activităţilor potrivite vârstei, metodologia de predare şi evaluare, spaţiile de joacă, grupurile sanitare  igienizate corespunzător,timpul de odihnă. (Adela Andrei – gradinita Gina)
  • Consultarea părinţilor pentru organizarea programului după ora 12 şi prezentarea unor modalităţi clare de punere în practică. (Adela Andrei – gradinita Gina)
  • Organizarea cursurilor de formare a personalului didactic din timp. (Adela Andrei – gradinita Gina)
  • Păstrarea  transparenţei şi menţinerea dialogului cu toţi cei implicaţi în procesul educaţional (părinţi, cadre didactice, psihopedagogi, psihologi, medici). (Adela Andrei – gradinita Gina)
  • Propun ca în acest an îndeplinirea condițiilor mai sus arătate și implementarea acestui sistem de abia  în anul școlar 2014-2015. Autoritatile trebuie să susțină amanarea acestui „proiect” până la îndeplinirea tuturor condițiilor optime  (Ardelean Maria-invatatoare)
  • Trebuie adoptat un curriculum adecvat de catre persoane specializate: prof inv primar si prescoar, psihologi, cadre universitare de la catedra de stiinte ale educatiei (Astilean Maria)
  • sa ramana clasa pregatitoare la gradinita pentru a evita cheltuirea inutila a banului public pentru investitii la dotarile tuturor scolilor; să impună obligativitatea grupei pregătitoare de către toţi copiii în cadrul grădiniţelor (Avram Elena- Gradinita Helen)
  • Amanarea min 2-3 ani sau anularea proiectului: nu exista nimic pregatit pana in acest moment.  Mutarea poate sa aiba loc, atunci cand toate sunt pregatite: de la baza materiala educationala, pana la personal calificat,  curricula si program after-school. (Gabriela Barbu- profesor psihopedagog, kinetoterapeut)
  • Reglementarea clara a raspunderilor si a pedepselor in caz ca  forurile responsabile nu-si vor face treaba, astfel incat parintii sa ii poata da in judecata si reglementarea modalitatii de recuperar prejudiciul adus copiilor nostri. Daca toata miscarea asta va fi un esec, cine va raspunde? Cine ne poate garanta ca va fi un succes? (Gabriela Barbu- profesor psihopedagog, kinetoterapeut)
  • Pastrarea curriculumului actual al grupei pregatitoare si a materialelor cu caracter didactic  - eliminam astfel si riscurile referitoare la baza de resurse, cel putin pana construim ceva mai complex; (Simina Bejenaru -Scoala Internationala Cluj)
  • Pastrarea specificului activitatilor – caracter ludic, durata, alternarea momentelor de concentrare cu joaca, invatarea prin descoperire etc; (Simina Bejenaru -Scoala Internationala Cluj)
  • Specializarea unor cadre didactice (de preferinta cu dubla pregatire invatator-educator) doar pe acest nivel – clasa pregatitoare,  ma refer la experienta efectiva cu acelasi segment de varsta, cu curriculumul, cu standardele si metodele de lucru specifice; (Simina Bejenaru -Scoala Internationala Cluj)
  • Organizarea adecvata a spatiilor. Sunt multe scoli in judet care si-au manifestat disponibilitatea / dorinta de a primi clasa pregatitoare in incinta lor – probabil ca au inceput demersurile si sub aspect logistic. (Simina Bejenaru -Scoala Internationala Cluj)
  • De ce încercăm să schimbăm ceva pe parcursul al catorva luni, schimbare care trebuia pusă la punct poate pe parcursul cîtorva ani de zile. Nu poţi pune în spatele acestor copii, născuţi în anul 2006- toate aceste schimbări doar pentru a aplica o lege. (Bumb Simona Diana -parinte)
  • Momentan aceşti copii ar trebui lăsaţi la grădiniţe, pentru a continua procesul de învăţământ aşa cum este  în momentul de faţă şi gândit în continuare la tot ce implică această schimbare. Poate că având încă un an la dispoziţie, se vor putea lua toate deciziile corecte vis-a-vis de această problemă şi se vor putea pregăti toate cele necesare pentru această schimbare. (Bumb Simona Diana-parinte)
  • Sa implementeze acest sistem din 2012. - situaţia copiilor din mediul rural sau care provin din familii cu venituri reduse, cărora li s-a “refuzat” şansa la educare şi care acum au ocazia de a beneficia de un stat care îi protejează prin legile sale. Prima consecinţă a acestor măsuri este că zeci de mii de copii care pe vechea legislaţie nu ar fi fost cuprinşi în nicio formă de învăţământ se vor regăsi printre cei care merg la clasa pregătitoare în 2012. (Calian Petru-deputat)
  • Evaluarea persoanelor potrivite sa lucreze cu copiii, in functie de motivatie, aptitudini sanatate fizica si mentala, formarea personalului, evaluarea periodica a personalului format; program adaptat in functie de necesitatile copilului si ale parintelui (Campean Daniela Laura)
  • Să amâne aplicare acestuia pânâ la crearea unei situații reale oportune realizării unui act educațional de calitate, care să satisfacă dorințele si nevoile copiilor, părinților, a societății în general, sau să dea posibilitatea părinților de a alege între grădiniță și școală. (Pop Simona –presedinte gradinita, Mătean Adrian - programator,  Nan Maria- Profesor engleză,  Sucală Andreea- Educatoare, Duda Ștefana- Educatoare, Nemeș Bianca GRĂDINIȚA MILLENNIUM)
  • Este nevoie de spatii suplimentare create in scoala care sa ofere toate conditiile materiale, incepand de la salile de clasa, grupurile sanitare, locatiile pentru servirea mesei precum si baza didactica adaptata varstei (manuale, caiete speciale, creioane, culori, jocuri pentru dezvoltarea atentiei, memoriei, etc) in contextul unei programe scolare bine stabilite, documentate in raport cu varsta si abilitatile copiilor. Pentru functionarea unei astfel de clase este nevoie de cel putin doua persoane (educator/invatator/ingrijitor) pentru a asigura buna desfasurare a orelor de curs si supravegherea in permanenta a copiilor atat in salile de clasa cat si in afara lor. Consider inoportuna introducerea obligativitatii acestei clase fara a dispune de cele mentionate mai sus, punand in real pericol dezvoltarea ulterioara a copiilor, atat din punct de vedere fizic cat si psiho-emotinal. (Chira Delia- medic pediatru)
  • Concluzia mea este ca e o masura inutila dar care va atrage concecinte negative si ca nu suntem pregatiti pentru asta. Psihologii, pedagogii, educatorii, invatatorii, parintii in marea lor majoritate nu sunt de acord cu aceasta idee de clasa pregatitoare in scoli.. Eu cred ca aceste resurse ar trebui folosite la modernizarea gradinitelor si bazelor actusale de invatamant nu cheltuiti pentru ceva inutil.  Ar fi mai bine sa construiasca corpuri de cladire noi la actualele gradinite. Ar fi mult mai simplu. Repet, eu cred ca sistemul preuniversitar functioneaza. Autoritatile locale trebuie sa sprijine demersurile parintilor de a desfinta aceasta idee. (Chis Teodora-economist)
  • Functionarea unei clase pregatitoare in Romania este bine venita atata timp cat se desfasoara in cadrul gradinitei. Guvernul si in special Ministerul Invatamantului ar trebui sa acorde atentie acestei schimbari si o sprijinire materiala generoasa este de dorit, pentru ca investia in invatamant este cea mai buna investitie, atat pentru dezvoltarea unui stat cat si pentru cetateni in particular.Pe de alta parte sunt putin sceptica referitor la succesul acestei reforme, deoarece consider ca o analiza mai profunda a ideii este o solutie mai sigura decat implementarea prematura urmata de o nereusita.  (Cimpiani Ioana Madalina – stud drept)
  • Sunt de părere că persoanele care au elaborat această lege nu sunt conștienți de răul pe care îl fac întregii societăți. Ei vor să integreze 20.000 de copii, dar neglijează poate 10.000.000 de persoane care sunt implicate direct sau indirect în procesul de învățământ: copiii care frecventează cursurile unei grădinițe, părinții copiilor și copiii care trebuie să urmeze cursuri de după-amiaza. (Frank Iuliana - educatoare)
  • Cel mai bine ar fi sa lase la alegerea parintilor daca isi incriu copilul la scoala la 6 ani sau la 7 ani, exact cum era pana acum. Cel putin , la momentul actual nu exista nici unde, nici cu ce si nici cu cine se forma clasa pregatitoare!   (Bodea Claudia- parinte)
  • Alta problema care se pune este a materialelor didactice, nu doar la nivel de clasa “0” ci in toate ciclurile de invatamant, aceasta problema fiind lasata in decursul anilor la libera imaginatie si disponibilitate a cadrelor didactice, respectiv managerilor scolilor. Fara a critica practicile bugetare ori deciziile ordonatorilor de credite, consider ca politicile de reforma in invataman au adus atingere inclusiv resurselor umane implicate in procesul de educatie - migrarea personalului calificat catre alte domenii mai bine remunerate, cu baza materiala stimulanta in activitatea de lucru, asemenea situatiei intalnite in sistemul sanitar. (Camelia Clem – master consiliere psihologica)
  • Ideea de a pune inpreuna copii de 5 ani alaturi de copii de 15-16 ani, va ridica mari probleme, iar solutia, asa cum o vad eu, presupune regandirea spatiilor in scoala, departajarea clara a invatamantului primar de cel gimnazial, regandirea salilor de clasa pentru grupa “0”. Decidentul ar trebui sa reconsidere nevoile bugetare ale invatamantului. (Camelia Clem – master consiliere psihologica)
  • Un proces important pentru dezvoltarea celor aproximativ 20.000 de copii care vor intra în clasa pregătitoare în anul școlar 2012-2013, este supus unei implementări în grabă, realizată fără o evaluare complexă a situației de fapt și fără o pregătire riguroasă și la un nivel ridicat a punerii sale în practică – fie că ne referim la insuficiența resurselor financiare, materiale și umane (așa cum au fost ele identificate și de către organizatorii prezentei dezbateri publice); la absența unei informări a părinților privind acest proces; la încălcarea dreptului părinților de a alege unitatea de învățământ pe care o doresc pentru copilul lor (primordialitatea alegerii școlilor de circumscripție în opțiunea de înscriere); sau la absența organizării de dezbateri publice privind acest proiect cu grupurile afectate.  (Alina Brihan- Parlamentul European al Tinerilor RO)
  • Multe dintre eșecurile trecute ale reformelor în educație s-au datorat neimplicării suficiente, în acest proces, a unuia sau mai multora dintre partenerii sociali (părinți, directori de școli, cadre didactice, autorități publice locale, etc.), dar și încercărilor de a impune aceste reforme de sus în jos. (Alina Brihan- Parlamentul European al Tinerilor RO)
  • Susținem suspendarea aplicării Ordinul MECTS nr. 3064/19.01.2012 pentru anul școlar 2012-2013 și considerăm necesară parcurgerea, de-a lungul anului școlar următor, a următorilor pași privind implementarea clasei pregătitoare: lansarea dezbaterilor publice naționale, cu toate grupurile afectate, privind modul de punere în practică (de cine va aparține clasa pregătitoare; alocarea fondurilor necesare de la bugetul de stat pentru amenajarea sălilor necesare și dotarea lor corespunzătoare; atragerea de fonduri private) și dezvoltarea parteneriatelor cu societatea civilă și mediul de afaceri; pregătirea, pe parcursul anului școlar 2012-2013, a cadrelor didactice care vor preda la clasa pregătitoare și a curriculum-ului; campanii de informare a părinților pe parcursul întregului an; realizarea unei evaluări a performanțelor și a gradului de dotare a unităților de învățământ drept criteriu pentru stabilirea numărului de locuri alocate pentru clasa pregătitoare și, apoi, a suplimentării corespunzătoare; renunțarea la prevederea privind obligativitatea înscrierii prioritare a copilului la școlile de circumscripție și menținerea sa, eventual, doar la nivel de recomandare. (Alina Brihan- parlamentul european al tinerilor Romania)
  • Înca sper ca pana in septembrie chiar pica toti cei de acum, iar urmatorii vor avea mai mic avant sa schimbe musai lucruri ce dainuie nu de un an-doi, cu de multa vreme si care si-au dovedit eficienta ș sa nu se  schimbe nimic (Coman Alina- parinte)
  • Autorităţile locale şi naţionale ar fi  trebuit să identifice sursele de finanţare pentru asigurarea resurselor materiale şi umane necesare funcţionării optime a acestei clase pregătitoare în ciclul primar. Sistemul impus prin Legea Educaţiei Naţionale va avea  repercusiuni negative asupra generaţiilor de copii dacă cei responsabili nu vor conştientiza la timp misiunea în care s-au angajat.  La luarea deciziei nu s-a ţinut cont de obiecţiile cadrelor didactice implicate efectiv în procesul instructiv educativ. În concluzie, este pripita  si neavenită trecerea clasei pregătitoare la ciclul primar în acest moment, şi propunem modificarea Legii Educatiei Nationale , în sensul rămânerii claselor pregătitoare tot la grădiniţă pâna când unităţile şcolare  reuşesc să se adapteze noilor cerinţe. (Cordis Ancuta - Sind Inv Turda, afiliat FSI Spiru Haret)
  • Nimic nu este mai periculos decat lansarea unei modificari fundamentale a invatamantului fara luarea in calcul a tuturor factorilor necesari acestui demers. In contextul in care educatia este considerata una dintre strategiile fundamentale ale statului român iar numarul persoanelor afectate este foarte mare, respectiv 200000 de copii si familiile acestora, ne punem anumite intrebari, pe buna dreptate deoarece astfel de modificari se fac pe baza unor studii si a unor proiecte pilot, pentru a se observa care sunt problemele care pot afecta demersul respectiv. Sa nu uitam ca si Legea Sanatatii a fost considerata o necesitate si cu toate acestea nu a facut decat sa scoata romanii in strada. (Craciun Dorin)
  • Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu afirma ca aceasta măsura, prevăzută de Legea educaţiei, este "necesară întrucât România are astăzi cea mai bătrână populaţie şcolară la debutul învăţământului obligatoriu din Europa şi prin ea se urmăreşte trecerea firească de la joacă la învăţare", fara sa precizeze, am adauga noi, ca dupa absolvirea scolii, indiferent care ar fi aceasta, posibilitatile de angajare sunt foarte reduse, aproape inexistente. Autoritatile locale nu au cea mai vaga idee despre modul in care vor face rost de bani pentru investitii avand in vedere faptul ca nu au fost capabile sa amenajeze simple terenuri de sport pentru institutiile de invatamant. Acelasi ministru afirma ca "nu în ultimul rând, copiii vor beneficia de ore special destinate unei pregătiri fizice armonioase. Învăţământul fiind obligatoriu, copiii vor fi obligaţi să mergă la cursuri, fiind astfel prevenit abandonul şcolar". In urma unor solicitari pe Legea 544/2001 catre Primaria Oradea, nu am primit nici o informatie pertinenta referitoare la investitiile in baze sau terenuri sportive in institutiile de invatamant. (Craciun Dorin )
  • Solutia este aminarea aplicarii cu un an a legii pentru ca institutiile sa reuseasca sa implementeze corect si complet tot ceea ce e necesar pentru desfasurarea in bune conditii a educatiei micutilor nostri.  (Crisan Valentin Dan-parinte)
  • Pentru aceste investitii trebuie sa existe finantare de la Consilii locale, Consilii Judetene, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sau Guvernul Romaniei. In cazul lipsei partiale a fondurilor la consiliile locale sau judetean, propun ca la randul lor sa solicite finantare de la Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, Guvern (deoarece si-au asumat legea), atragerea de fonduri europene sau sponsorizari, realizarea de proiecte pentru obtinerea finantarii din fonduri europene, finantare din mediul de afaceri, de la investitori cu care consiliile locale sunt in colaborare/parteneriat. In situatii in care aceasta perevedere a Legii 1/2011 nu se poate aplica in scoli (infrastructura nu o permite, mai ales in mediul rural), propun ramanerea claselor pregatitoare in incinta gradinitelor pana la crearea infrastructurii corespunzatoare (Darjan Raluca - Slip)
  • Pentru a nu exista dubii sau acuze de fraudă la repartizarea copiilor în clasa 0 și clasa I sistemul de distribuție ar trebui să fie parțial transparent. La fel cum se face în urma examenului de admitere la liceu sau în urma examenului de bacalaureat ar trebui făcute publice numele copiilor împreună cu opțiunea școlii alese și cu criteriile care i-au asigurat poziția repartizată. (David Mihai- ClujulCopiilor.ro,)
  • Pentru a întări egalitate de șanse a tuturor copiilor, modul în care învățătoarele își aleg clasele (clasa I sau clasa pregătitoare) ar trebui să fie de asemenea transparent în fiecare școală. Informațiile despre modul în care au fost distribuite clasele trebuie să poată fi accesate ușor de către oricine, ca de exemplu să fie publicate pe internet. (David Mihai- ClujulCopiilor.ro,)
  • Cadrele didactice, părinții și cei cu inițiativă privată care oferă servicii copiilor trebuie încurajați să comunice. E binevenit un sistem electronic pin care oferta after-school-urilor private, cluburilor sportive sau cursurilor pentru copii sa ajungă și să poată fi afișată cu ușurință la toate școlile posibil interesate. Mai precis, să fie de ajuns pentru cei din sistemul privat să își trimită oferta în format electronic ca aceasta să fie listată și afișată pe panoul de afișaj al școlii. (David Mihai- ClujulCopiilor.ro,)
  • Nu suntem doar nepregătiţi, dar nu e necesară şi nu dorim o astfel de schimbare Propun să se reevalueze nevoia şi avantajele introducerii ‚clasei o’ atâta timp cât nu există aplicabilitate reală și atâta timp cât părinţii se arată nemulţumiţi şi nu găsesc beneficii atât pentru copii, cât şi pentru ei înşişi. Consider că resursele financiare care ar trebui investite în noul sistem de învăţământ ar putea fi redirecţionaţi spre orizontalizarea standardelor grădiniţelor prin oferirea unui cadru cât mai performant si confortabil de desfășurare al activităților de învățare și adaptare școlară, altfel spus, să ofere aceleaşi posibilităţi de dezvoltare pentru cei mici. (Iulia Sandor- GO Free)
  • Solutia pe care puteau sa o ofere copiilor nostri era aceea de a mentiona in lege obligativitatea grupei pregatitoare. Se putea numi clasa pregatitoare, copiii au in gradinite materiale adaptate dezvoltarii, se joaca, nu sut evaluati, au 3 mese pe zi si pot dormi. Asa ceva nu se va respecta in scoala oricate eforturi s-ar realiza. Incropeala la repezeala a unui sistem in scoli nu este sustenabila decat intr-o societate cu resurse mari pe care noi nu le avem. Cred ca este necesar ca invatamantul obligatoriu sa inceapa mai devreme, dar in fapt aceasta se intampla si inaintea aparitiei legii care acum il limiteaza la 4 ore. Propun sa realizam o initiativa in care sa lasam ceea ce este bun si eficient sa functioneze si sa ne indreptam resursele catre acei copii care nu mergeau la gradinita; asta se poate face specificand ca grupa pregatitoare este obligatorie, iar in zonele defavorizate unde nu exista gradinite sa se creeze resursele materiale si umane care sa ofere copiilor educatie de la 6 ani. (Anca Dobrean- Co-Director - Infant, Child and Adolescent Research Program, Department of Clinical Psychology and Psychotherapy, Babes-Bolyai University)
  • Sa se stabileasca o programa scolara  clara, un sistem de evaluare a copiilor;
  • Alocarea unui buget mai mare astfel incat sa creasca motivatia pedagogilor (salar si baza materiala pentru organizarea spatiului si a activitatilor);
  • Pregatirea speciala a cadrelor didactice cu mentionarea faptului ca personalul tanar este lipsit de experienta practic;
  • Cresterea transparentei procesului educativ, consultarea mai frecventa a parintilor in ceea ce priveste educatia copiilor
  • Amanarea cu un an a implementarii clasei pregatitoare sau permiterea functionarii ei in cadrul gradinitelor, cel putin in momentul de fata (colectiva medici, kinetoterapeuti)
  • Si noi militam pentru o socializare cat mai rapida, agream ideaa de inscriere a copilului in clasa pregatitoare, dar numai atunci cand exista conditiile create (de infrastructura si mai ales de resursa umana). In scoli acum cele doua conditii nu sunt indeplinite, asa incat poate ca ar fi de studiat mai degraba ce anume investitii de resurse umane si de adaptare a cladirilor sunt necesare pentru a muta clasa pregatitoare din gradinita in scoala. (Mihai Florin Rosca, Director executiv FRCCF)
  • Indicat ar fi ca aceste clase să fie în incinta şcolilor, învăţătorul care va preda la această clasă să fie dascălul pentru tot ciclul primar al acestor copiilor, deoarece ar fi singurul câştig pentru ei: să fie foarte bine pregătiţi pentru şcoală, să fie deja acomodaţi cu învăţătorul respectiv, care va avea posibilitatea să-i pregătească pe micuţi conform aşteptărilor pe care le va avea de la ei. Posibila solutie ar fi amânarea aplicarii legii în acest caz, cu cel puţin un an până când vor fi rezolvate problemele de organizare şi implementare corespunzătoare. Toţi învăţătorii ar trebui să urmeze cursurile de formare şi perfecţionare în acest sens, deoarece generaţie după generaţie, după clasa a IV-a va urma clasa 0 pentru fiecare dintre ei, ca să nu mai vorbim de debutanţi, diferentele de metode si mijloace pedagogice intre clasa a IV-a si clasa Zero fiind extrem de mari.
  • De asemenea, ar veni in completarea acestei solutii urmatoarele masuri:
    • realizarea de analize temeinice - si publice - cu privire la resursele umane si materiale disponibile si la fondurile ce pot fi alocate in vederea implementarii cu succes a clasei pregatitoare pentru a nu risca transformarea a 15-20.000 de copii intr-un fel de „generatie de sacrificiu”
    • introducerea unui program pilot, in perioada 2012-2013, cu acceptul parintilor implicati, pentru a putea identifica din timp toate aspectele negative, imprevizibile si a le rezolva inaintea implementarii clasei pregatitoare la nivel national. (Carbune Vlad)
    • Propunere: Un program test de fezabilitate in care scoli pilot sa experimenteze clasa pregatitoare concomitent cu cea din gradinita, chiar mergand pe aceeasi programa. Pe langa acesta ar fi benefic un studiu specializat de impact. Propunerea mea ar fi ca acest concept sa fie implementat numai dupa ce teste de fezabilitate, sustenabilitate si de impact ar arata ca societatea este destul de pregatita.
    • Amanarea implementarii ar asigura pregatirea tuturor celor implicati:
      • Primarii
      • Inspectoratul scolar
      • Educatori / formatori
      • Scoli (colectiva educatoare)
  • Să ofere autonomie reală, să ceară responsabilitate şi implicare din partea tuturor factorilor implicaţi! Nu ministerul trebuie să stipuleze cine va duce copilul la toaletă dacă nu se descurcă singur, nici ce activităţi se vor desfăşura în progamul after-school! Dar dacă directorul, părinţii şi învăţătorul hotărasc ceva şi e bine pentru toată lumea, inspectoratul şi ministerul să nu caute nod în papură! (Goga Eugenia-profesor psihopedagog)
  • Privim cu neincredere timpul prea scurt pentru organizarea in conditii optime a clasei zero in scoli. Lipsa cadrelor specializate si a spatiilor amenajate adecvat reprezinta un motiv de ingrijorare pentru desfasurarea activitatilor. (Talida Lazarov-educatoare)
  • Autorităţile locale trebuie să identifice soluţii pentru asigurarea spaţiilor necesare funcţionării în bune condiţii a acestor clase, în sensul includerii cu prioritate a unităţilor de învăţământ care au solicitat lucrări de extindere sau mansardare în proiectele de execuţie cu finalizare la 1.septembrie 2012 (Marinela Marc- ISJ)
  • Acum  nu este oportun   a se pune în practică conceptul, întrezărim un real pericol pentru  cultivarea   prematură a cultului agresivităţii şi nontoleranţei  în rândul  copiilor vizaţi. (Gabriela Ichim UCMR)
  • În situaţia de faţă, până la analizarea şi identificarea tuturor riscurilor pe termen lung a unui astfel de program, din punct de vedere practic, grupele de pregătire pot funcţiona tot în sediile grădiniţelor, cu includerea cerinţelor educaţionale specifice unei astfel de grupe, în mod treptat şi perfect integrat nevoilor  lor specifice.(Gabriela Ichim UCMR)
  • În conditiile metodologice ,contextuale si tehnice consider si eu ca majoritatea parintilor introducerea clasei 0 o anomalie, o alta gestionare din sitem, gresita , din care noi parintii si copiii suntem nedreptatiti.va rugam nu mai luati masuri in detrimentul copilului, nu ne obligati sa facem stat in stat , sa tinem copii acasa sau alte masuri regresive. (Lidia si Petru Leahu – parinti)
  • nu sunt de acord sa fie cobai copiii nostri. (Gabriela Marginean – parinte)
  • Melania Socaciu- www.britania.ro  Personal, consider ca introducerea clasei pregatitoare nu este adecvata. Suntem  total impotriva sa facem experimente pe copiii nostri;
  • Legea este una asumata prin ordonanta, nediscutata in parlament si nedezbatuta cu opinia publica; Faptul ca alte tari au aplicat aceste masuri in educatia copiilor, incepand cu clasa 0, nu inseamna automat ca poporului roman i se poate aplica ad litteram metoda, noi nu suntem nici americani nici nordici, noi suntem mioritici (Moldoveanu Ramon - LIR)
  • Nu gasesc nici un sens al integrarii clasei pregatitoare in scoli. Ar fi multe de schimbat in invatamant incepand cu atitudinea si modul de predare al unor profesori, cu gestionarea financiara a scolilor de catre persoane calificate in acest sens... Un bun director ar trebui sa nu fie neaparat si profesor, pentru ca atentia lui sa se concentreze la problemele scolii: financiare, administrative,... (Motutan Camelia-parinte)
  • Consider că Ministerul Educaţiei nu a făcut nimic pentru pregătirea întregului sistem pentru introducerea clasei pregătitoare, că pasarea responsabilităţilor către autorităţile locale, care trebuie să investească în noi spaţii de învăţământ nu este viabilă (cheltuielile sunt şi aşa mari, depăşind încasările la bugetele locale), că personalul didactic nu are timpul şi resursa materială necesară pregătirii până în toamna acestui an. Pentru aceste motive şi multe altele enunţate de-a lungul dezbaterilor pe aceeaşi temă, se impune renunţarea la clasa pregătitoare, un demers pur de imagine, fără aplicabilitate şi eficienţă în economia generală a şcolii româneşti (Nicoara Marius- senator)
  • Astfel de masuri sa se ia dupa ce se rezolva toate aspectele necesare, nu inainte, si mi se mai pare absolut firesc ca un parinte sa stie cand isi inscrie copilul la gradinita cati ani va sta si ce trebuie sa faca de la inceput.Se tot spune de procentul de 10 sau 20% din copiii de 6 ani care nu au mers deloc la gradinita. Este liberul arbitru al fiecaruia sa faca ce doreste si sa isi asume ceea ce face.Sa credem ca se fac atatea eforturi pentru acesti 20%, sacrificandu-i pe ceilalti 80% care merg la gradinite sau de fapt exista interese pentru atragerea unor fonduri suplimentare? Consider ca ar trebui sa facem tot ce putem pentru a impiedica aplicarea acestei masuri de organizare a clasei pregatitoare la scoala si sa convingem pe cei care pot hotari sa ramana grupa pregatitoare la gradinite, pentru binele copiilor.  (Pasc Codruta-parinte)
  • Elementele cheie pentru functionarea optima presupun:
    • pregatirea in prealabil a persoanelor implicate - atat parinti, cat si cadre didactice -
    • existenta unui program de monitorizare pentru o perioada pilot, in care sa se culeaga informatii despre implementare despre ambele variante - atat cea in gradinita, cat si cea din scoli- si sa se aleaga optiunea care are impactul cel mai bun pentru copil.
    • existenta unui mod activ de comunicare a introducerii clasei pregatitoare pentru copii; orice ambiguitate legata de concept/ idee/ implementare poate crea un cadru de nesiguranta, poate trimite copilului mesaje ambigue; daca se hotaraste introducerea clasei pregatitoare in cadrul scolar, pre-gimnaziu, atunci acest lucru trebuie cunoscut si de copii cu varste de peste 6 ani pentru mai buna integrare a acestora. (Persunaru Andreea -psiholog)
  • Pentru moment, să folosească resursa umană existentă şi să păstreze locaţia clasei pregătitoare în grădiniţe. În perspectivă, să aloce fonduri pentru “schimbarea la faţă” a scolilor care doresc să găzduiască clase pregătitoare şi să integreze netraumatic în mediul şcolar această vârstă dificilă. (Pop Vladimir -SLIP)
  • Corect era sa se lase fiecaruia posibilitatea sa hotarasca singur pentru copilul sau ce e si cum e mai bine cind sa-l dea la scoala. (Prafiras Arubio-parinte)
  • Primaria Municipiului Cluj-Napoca: Analiza stării învăţământului din municipiul Cluj-Napoca, elaborarea proiectului planului-cadru pentru actualizarea şi optimizarea strategiei de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca în domeniul învăţământului preuniversitar, precum şi dezbaterea publică a acestuia. Termen: septembrie 2011.
  • Elaborarea, în colaborare cu ISJ Cluj şi cu instituţiile abilitate, a unui program de scădere a ratei absenteismului şi a abandonului şcolar, monitorizarea acestor fenomene. Termen: an şcolar 2011-2012.
  • Promovarea în mediul local de afaceri a oportunităţii şi necesităţii sprijinirii educaţiei, drept cea mai bună investiţie pe termen mediu şi lung. Termen: an şcolar 2011-2012.
  • Realizarea la nivelul consiliului local şi a inspectoratului şcolar a unei bănci unice de date care să evidenţieze problemele referitoare la unităţile de învăţământ şi la starea învăţământului clujean, exemplele de bune practici, precum şi parteneriatele încheiate între instituţiile de învăţământ şi agenţii economici. Termen: noiembrie 2011.
  • Continuarea implementării proiectului de alimentaţie sănătoasă în grădiniţe, început printr-un parteneriat între Primăria Cluj-Napoca, ISJ Cluj şi Federaţia Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice. Termen: an şcolar 2011-2012.
  • Încurajarea dialogului între instituţiile de învăţământ preuniversitar şi cele de învăţământ universitar pentru o abordare coerentă a problemelor de pregătire a tinerilor în şi pentru societatea cunoaşterii. Termen: an şcolar 2011-2012.
  • Dezvoltarea unor proiecte pentru promovarea educaţiei incluzive. Colaborarea mai strânsă a şcolilor şi a comitetelor de părinţi cu Primăria şi cu Poliţia municipiului pentru a genera o mai bună securitate a climatului social în proximitatea şcolilor. Termen: an şcolar 2011-2012.
  • Popularizarea şi extinderea acţiunilor care urmăresc să pună în valoare şi să prezinte întregii comunităţii rezultatele elevilor clujeni şi respectiv valorizarea capacităţii creative şi inovative a actorilor implicaţi în implementarea politicilor şi strategiilor în domeniul învăţământului prin recunoaşterea publică a participării proactive în procesul de reformare a sistemului de educaţie. Termen: an şcolar 2011-2012.
  • Îmbunătăţirea comunicării, a circulaţiei informaţiei între şi printre actorii comunităţii educative clujene prin constituirea şi gestionarea unui e-group educaţional municipal. Termen: an şcolar 2011-2012.
  • Mediatizarea problematicii învăţământului preuniversitar în contextul noilor modificări legislative, în vederea formării unor expectanţe realiste ale tuturor părţilor implicate. Mediatizarea unor modele de bune practici reieşite din activitatea Consiliilor de administraţie ale şcolilor şi din desfăşurarea procesului educaţional la nivelul comunităţii clujene. Termen: an şcolar 2011-2012.
  • Sprijinirea constituirii consorţiilor şcolare, în baza parteneriatelor contractuale dintre unităţile de învăţământ, în vederea asigurării mobilităţii personalului între unităţile membre ale consorţiului, a utilizării mai eficiente a resurselor materiale şi educaţionale ale unităţilor de învăţământ din consorţiu şi a valorificării oportunităţilor de învăţare oferite elevilor prin recunoaşterea reciprocă a rezultatelor învăţării şi evaluării şcolare. Termen: an şcolar 2011-2012.
  • Încurajarea creării în şcolile clujene (cu deosebire în licee şi colegii) de asociaţii ale părinţilor. Termen: an şcolar 2011-2012.
  • Axarea ofertei educaţionale pe dobândirea competenţelor-cheie, în concordanţă cu situaţia existentă şi în funcţie de perspectiva de dezvoltare a localităţii şi a zonei, ţinând cont de dinamica pieţei muncii, în vederea creşterii şanselor de ocupare/integrare în muncă a absolvenţilor (inclusiv abordarea problematicii învăţământului profesional), precum şi pentru asigurarea unor rezultate cât mai bune la examenele de bacalaureat. Termen: an şcolar 2011-2012.
  • Continuarea activităţii grupului de lucru pentru dezvoltarea strategiei în domeniul învăţământului preuniversitar, cu implicarea tuturor actorilor interesaţi în dezvoltarea domeniului educaţional, cadre didactice, elevi şi părinţi, societate civilă, mediu economic etc. Dezvoltarea unor mecanisme de management între şcoală, părinţi, elevi şi reprezentanţii comunităţii, performant şi transparent, care să se centreze pe valorificarea potenţialului fiecărui elev într-un mediu prietenos. Termen: an şcolar 2011-2012. (Radu Moisin-Primar Cluj-Napoca)
  • Sa se constientizeze ca este nevoie de specialisti consacrati in domeniul pedagogiei, al psihologiei copilului si un numai pentru a elabora o metodologie adecvat. Tot ce se intreprinde pentru educatia si formarea copiilor trebuie sa mobilizeze in maniera responsabila autoritati competente (Radulescu Mihaela )
  • In strânsă legătură cu modul de adoptare al  Legii educației (care circumscrie această inițiativă) prin asumarea răspunderii guvernamentale și nu prin vot parlamentar, acest pas important se face oarecum în gol, fără studii de impact sau cercetări premergătoare convingătoare la nivel național, fără proiecte-pilot sau alte demersuri care ar fi trebuit să îl preceadă. Aș opta fie pentru amânarea implementării acestei inițiative, fie pentru păstrarea clasei pregătitoare în cadrul grădiniței, pentru moment, soluție ieftină și la îndemână, urmând a se pregăti minuțios și treptat terenul pentru această schimbare majoră în învățământul românesc. Această temporizare ar micșora impactul asupra familiilor, stării psiho-fizice a copiilor implicați,  asupra bugetului local și ne-ar acorda timp și spațiu, metaforic vorbind, pentru a cântări toate consecințele.În concluzie, consider această măsură mult prea importantă pentru a fi pusă în practică pripit și/sau defectuos, riscând să cădem din nou în capcana formelor fără fond.  Dacă, totuși, ea va fi adoptată în modul în care s-a pornit, cei implicați direct  în implementare vor fi, în mod necesar, gata să găsească modalități de remediere din mers a problemelor ce, inevitabil, se vor ivi.(Serban Radulescu-senator)
  • Grupa pregatitoare trebuie sa ramina in cadrul gradinitelor si sa fie obligatorie. De ce sa desfiintam un sistem care functioneaza,unde copiii sint educati, protejati, hraniti, odihniti. (Ramona Saitis)
  • Legea învatamintului ar fi trebuit sa prevada ca acei copii care in anul 2011-2012 intra la gradinita sa urmeze clasa pregatitoare la scoala, pentru a da posibilitatea unitatilor de invatamint, autoritatilor locale sa asigure o buna functionare a acestor clase din toate punctele de vedere: spatiu, logistica, personal. Intervalul orar propus de catre minister (8-12) ar trebui modificat. Parintii care au copii care frecventeaza acum gradinita au posibilitatea de a alege intre orarul scurt sau prelungit. (Rus Luiza-Institutul Francez)
  • Era mult mai usor si mai bine sa mearga copii la 7 ani in clasa 1 fara atatea batai de cap cu clasa pregatitoare care cere atatea sacrificii inutile (Diana Stefanescu-parinte si Stan Iulia - parinte)
  • Sa fie implementata numai dupa ce teste de fezabilitate, sustenabilitate si de impact ar arata ca societatea este destul de pregatita.
  • Amanarea implementarii ar asigura pregatirea tuturor celor implicati(Emil stetco)
  • Mie mi se pare extrem de important ca la aceasta varsta (si chiar si mai tarziu) sa aiba acces la o masa calda, sanatoasa; pt sanatatea lui mentala si nu numai, e importanta si odihna copilului ; statul in banca e daunator pt coloana vertebrala a copilului.
    Ar trebui sa existe niste variante de meniu impuse de Inspectorat si realizate de nutritionisti. (Torja Mirela-parinte)
  • Nu sunt de acord cu introducerea circumscriptiei pentru inscrierea la Scoala clasa I si la Clasa pregatitoare (Turcu Oana -parinte)
  • Ar trebui amânată aplicarea LEN în acest caz, cu cel puţin un an până când vor fi rezolvate problemele de organizare şi implementare corespunzătoare. Toţi învăţătorii ar trebui să urmeze cursurile de formare şi perfecţionare în acest sens, deoarece generaţie după generaţie, după clasa a IV-a va urma clasa 0 pentru fiecare dintre ei, ca să nu mai vorbim de debutanţi. Timpul de studiu (durata unei activităţi/ore) este de 20-25 de minute, fiind completat cu activităţi de: joc, dans, înot, plimbări, sport,  programul este de 20 de ore pe săptămână. Deoarece activitatea de bază pentru elevii din clasa 0 va rămâne tot jocul (firesc pentru vârsta lor), nu se vor acorda calificative în evaluarea acestora, totul va fi ca la grădiniţă, doar că se vor obişnui mai devreme cu noţiuni precum şcoala, clasa , d-na învăţătoare (Ureche Victoria-prof)
  • Inspectoratul Scolar, Primăria, Ministerul Educației, ar trebui sa realizeze un program de implementare a acestui concept prin: creearea de spații separate pentru învățământul primar, amenajarea acestor spații conform cerințelor și particularităților de vârstă ale copiilor, elaborarea unei programe clare, concisă si reală, sa ofere programe de specializare și perfecționare cadrelor didactice care să permit aplicarea corectă a cerințelor educative. (Goron Viorica –educatoare pensionara)
  • Nu consider oportuna realizarea educației la școală de la 6 ani ,trebuie avute multe lucruri in vedere: in primul rand trebuie o invatatoare specializata si spatiu separat , ar mai fi si programul care se va rezolva banuiesc cu semiinternate, dar totusi trebuie sa ne gandim altfel ce fac la 16 ani cei care nu sunt in stare sa dea la facultate sau nu au posibilitate de a tine copilul la facultate. (Voicu Daniela-educatoare)
  • Elaborarea programei de catre experti pentru clasele pregatitoare cu consultarea cadrelor didactice si specialisti atat din invatamantul prescolar  cat si scolar. Stabilirea unor dotari minimale necesare de catre fiecare institutie pentru formarea clasei pregatitoare. ( Jucarii, materiale didactice, etc. ) Organizarea din timp a concursului de ocuparea posturilor de catre cadrele didactice pentru clasa pregatitoare. Acceptarea doar a cadrelor didactice calificate. Pana cand acesti pasi nu sunt facuti, sunt de parere ca ar trebui sa functioneze clasa pregatitoare inca la gradinita. In mod evident nu suntem pregatiti.  (Sorca Andrada- educator-invatator)
  • Daca eu ca si parinte raspund in fata legii daca refuz sa-mi scolarizez copilul atunci, institutiile de invatamant si implicit Ministerul sa-si asume prin contract faptul ca va asigura toate acele conditii care permit o dezvolatare armonioasa psiho-socio afectiv, fizic si somatic al copilului meu! Iar daca eu, parinte constat ca lipsesc unele din  acele conditii sa am dreptul sa-mi retrag copilul de la scoala!
    Sa se aplice legea cererii si a ofertei! Nu sa fiu obligata sa-mi inscriu copilul la scoala la care sunt arondata prin circumscriptie, fara sa cunosc cine, cum si in ce fel isi va pune amprenta pe viata copilului meu! (Lazar Crina-parinte)

VI. Concluziile si recomandarile comisiei de experti

În procesul de analiză a depoziţiilor scrise, precum şi de audiere a celor susţinute verbal în timpul evenimentului de dezbatere şi consultare publică, membrii Comisiei de experţi apreciază in general propunerile, constatările şi concluziile colectate ca fiind centrate pe temele puse în discuţie, pertinente din punct de vedere metodologic şi susţinute printr-o argumentaţie corespunzătoare. Concluziile si recomandarile  expertilor care au dorit sa isi exprime punctul de vedere in functie de domeniul de expertiza al fiecaruia, insa intemeiate si pe cele retinute in urma studierii depozitiilor si statisticilor opiniilor locutorilor se regasesc  in anexele la prezentul raport.

VII. Impactul social al audierii publice la nivel local si national:

VII.1. Articole si reportaje mass-media anterior si dupa eveniment:

Radio

TV:

  • Transilvania Live
  • Realitatea TV,
  • TVR Cluj
  • B1 tv,

Actiuni ale altora:

VII.2. Prezenta mass-media in timpul audierii:

6 ziare (Monitorul Cj, Ziua de cluj, City News, Adevarul, Time4news, Napoca News), 4 tv (Transilvaia Live- transmisiune directa regiionala- Transilvania), Realitatea TV, TVR Cluj si B1 tv,  3radio(Radio Cluj, Radio Renasterea, Pro FM) . Transmitere in direct:DA Interviuri cu initiatorii si participantii: DA (Radio Cluj si Transilvania Live interviuri cu: 4 participanti/locutori, 1 participant, 1 initiator)

VII.3. Prezenta martori in sala:

 NR APROX: peste 120 persoane.

Prezenta: F MARE >100 pers./Mare >50 pers /Medie >30pers <50 pers /Mica <30pers

VII.4. Actiuni concrete ale altor persoane implicate, in urma lansarii audierii publice:

A. Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a făcut, în perioada 21-27 februarie, un sondaj de opinie on-line în rândul personalului din învăţământ şi părinţilor utilizand intrebarile formulate de catre comisia de initiere a prezentei audieri. In ordinea intrebarilor comsiei de initiere a audierii, reluate in cadrul acestui capitol pentru o mai buna urmarire a rezultatelor relevante pentru noi ale sondajului,  prezentam si extras din concluziile FSLI in urma sondajului propriu intemeiat in principal pe intrebarile formulate de catre Lobby Transilvania:

1. Unde ar trebui sa funcționeze clasa pregătitoare? La școală sau la grădiniță?

Conform acestui sondaj, 25,88% dintre părinţi sunt mulţumiţi de înfiinţarea clasei pregătitoare, iar 74,12% nu sunt de acord cu înfiinţarea acesteia. Dintre cele 1.863 de persoane chestionate, 55,56% susţin că această clasă trebuie să funcţioneze la grădiniţă. Remarcam insa o mica abatere de la eroarea de 3% indicata de FSLI avand in vedere ca se arata ca 55.56% sustin ca aceasta clasa sa fie la gradinita, iar 74,12% nu sunt de acord sa se faca – adica sa ramana tot la gradinita unde e acum. Diferenta de 20% intre cele doua procente fiind prea mare privim cu rezerve acest rezultat.

2. Care sunt resursele materiale necesare pentru funcționarea grupei pregătitoare (jocuri, mobilier, băi special amenajate, programe after-school, etc.), astfel încât obiectivul acestui concept să fie atins? Cine ar trebui să asigure aceste resurse și în ce proporție?

3.Care sunt resursele umane necesare funcționării în condiții optime a grupei pregătitoare și cum este asigurată această resursă?

Potrivit respondenţilor, condiţiile minime necesare funcţionării optime a clasei pregătitoare sunt: baza materială, respectiv bănci, scaune, grupuri sanitare, spaţiu suficient în sala de curs; existenţa programei şcolare; corpul profesoral special format.

Aproximativ 74% dintre cei care au răspuns la chestionar consideră că aceste condiţii minime trebuie asigurate de către minister, 17% de către autorităţile locale şi 9% de către părinţi şi profesori.

4. Cât suntem de pregătiți pentru a introduce acest concept al grupei pregătitoare din anul școlar 2012–2013?

Dintre cei care sunt de acord cu înfiinţarea clasei pregătitoare, 65,15% consideră că sistemul de învăţământ nu este pregătit pentru a introduce această clasă începând cu anul şcolar 2012-2013.

5. Care sunt riscurile în cazul în care nu vor fi asigurate resursele identificate?

"Fără aceste condiţii minime, principalele riscuri enumerate de către repondenţi sunt: copii suprasolicitaţi, nespravegheaţi, surmenaţi, stresaţi şi obosiţi; dezechilibrul emoţional, şi nu numai, al copilului la o vârstă atât de fragedă; copiii vor fi cobaii unui experiment nereuşit; premisele creşterii abandonului şi eşecului şcolar; randament şcolar scăzut; dezvoltarea fizică defectuoasă din cauza mobilierului şcolar", a precizat FSLI in cadrul rezultatelor facute publice pe site-ul acestora.

La sondajul realizat on-line de către FSLI au răspuns 1.865 de persoane, dintre care 765 de părinţi. Marja de eroare a sondajului este de 3%, dupa cum sustine comunicatul de presa intocmit de catre FSLI.

6. Ce ar trebui să facă autoritățile locale și naționale ca să asigure funcționarea optimă și într-un concept integrat a acestei clase pregătitoare?

Cu privire la aceasta intrebare nu s-au regasit si nici nu s-au pus la dispozitie raspunsuri oferite de catre cei sondati de FSLI.

"În privinţa profesorilor care au răspuns la acest sondaj, rezultatea sunt asemănătoare cu cele efectuate în rândul părinţilor, diferenţele fiind sub marja de eroare de 3%", se arată într-un comunicat de presă al FSLI remis agenţiei MEDIAFAX.

Sursa: http://www.fsli.ro/info2011/Sondaj.pdf  si  http://www.mediafax.ro ; http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/aproape-75-la-suta-dintre-parinti-nu-sunt-de-acord-cu-infiintarea-clasei-pregatitoare--85158.html

B. http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=170508&nm=Invitatie-la-audiere-publica-copii-clasa-zero precum si alte forumuri on line au supus dezbaterii invitatia si motivatia la prezenta audiere publica, realizand sondaje propri in legatura cu cele puse la dispozitie de catre comisia de initiere

C. Premierul Mihai Răzvan Ungureanu şi ministrul Educaţiei, Cătălin Baba, au convenit, în urma analizării situaţia înscrierii copiilor în şcoli, că ordinul emis deja de minister pentru stabilirea acestor proceduri nu trebuie modificat.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, declara că părinţii vor avea dreptul de a-şi înscrie copiii la orice şcoală doresc şi fără o evaluare şcolară prealabilă, după un calendar clar stabilit, şi anume în şcolile apropiate locuinţei, până la 5 martie, sau la alte şcoli, în intervalul 5-20 martie.

În cazul în care numărul copiilor înscrişi depăşeşte capacitatea unităţii de învăţământ, variantele sunt ca Inspectoratul Şcolar să încerce să mărească numărul de locuri în clase, să fie aplicate criterii sociale (handicap, alţi fraţi în aceeaşi şcoală) sau criterii proprii ale şcolii avizate deja de către inspectoratele locale.

D. Retinem si lansarea unui sir de dezbateri si talk-show in media locala pe tema implementarii grupei pregatitoare ca urmare a audierii publice

VIII. Intocmit de:

Comisia de experti, in ordine alfabetica:

  1. Prof. Univ Dr. Daniel David  - Presedintele Comisiei – profesor “Aaron T. Beck” de psihologie clinică şi psihoterapie (ştiinţe cognitive clinice) la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, preşedintele International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health, al Colegiului Psihologilor din România, filiala Cluj şi al Asociaţiei de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România. În prezent (2009-) este profesor (adjunct) şi la prestigioasa instituţie medicală Mount Sinai School of Medicine, New-York, SUA.
  1. Prof. Simona Baciu- Fondator Scoala Internationala Cluj
  1.  Dr. Razvan Florian - Cercetator, Director Coneural, Fondator Epistemio, cercetator/director Institutul Roman de Stiinte si Tehnologie, co-fondator, co-director, dir exec Ad Astra, Consilier Ministrul Educatiei Cercetarii, Tineretului si Sportului – dec 2009 - aprilie 2011
  1. Prof.  Anca Hodorogea – Inspector General al Inspectoratului Scolar Judetean Cluj
  1.  Prof. Dorina Kudor – Director al  Casei Corpului Didactic din Cluj
  1.  Conf. Univ. Dr. Calin Lazar- Director Medical Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca
  1. Andra Micle - Consilier Cabinetul Prefectului
  2. Toadere Ioana – co-fondator Lobbytransilvania, avocat Baroul Cluj, expert achizitii publice, mediator si co-fondator CMRNV, membru Mensa Romania, membru al comisiei de experti in calitate de reprezentant al comisiei de initiere a prezentei audieri
  1. Ioana Rimniceanu Torsin –Inspector superior in cadrul Directiei Comunicare Relatii Publice, Turism, Biroul Invatamant, Cultura, Culte, Sport, Societate Civila – Primaria Cluj-Napoca

Anexe:

  • Concluziile, opiniile personale si recomandarile expertilor:
    1. Ioana Rimniceanu Torsin,
    2. Ioana Toadere
    3. Catalin Lazar,
    4. Simona Baciu

Expert Ioana Rimniceanu Torsin:

Concluziile extrase sunt următoarele:

                Primăria municipiului Cluj-Napoca este instituţia căreia îi revine obligaţia de a crea cadrul potrivit din punct de vedere al dotărilor corespunzătoare şi al spaţiilor necesare pentru buna funcţionare a unităţilor şcolare în general. În situaţia în care va fi necesară realizarea de spaţii suplimentare în anumite şcoli, pentru implementarea prevederilor referitoare la înfiinţarea grupei 0 în şcoli, spaţii ce trebuie să rezulte în urma unor mansardări sau extinderi de clădiri, vom propune realizarea acestora.

                În lista obiectivelor de investitii pentru anul 2012 a fost inscris un obiectiv care permite realizarea unor astfel de investitii, dupa cum urmează: la cap. 65/B/5 – Construire, modernizare, extindere, mansardare diverse unităţi de învăţâmânt a fost cuprinsă suma de 5.600 mii lei, iar la cap 65/C/5 S.F., P.T. (Construire, modernizare, extindere, mansardare diverse unităţi de învăţământ) suma de 487 mii lei. În situaţia în care va fi necesară realizarea de spaţii suplimentare în anumite şcoli, spaţii ce trebuie să rezulte în urma unor mansardări sau extinderi de clădiri, vom propune realizarea acestora.

                Până în acest moment Primăria municipiului Cluj-Napoca a primit solicitări de mansardare a clădirilor din partea a două şcoli: Liceul Teoretic "Onisifor Ghibu" şi Liceul cu Program Sportiv.

                Preocuparea Primăriei este constantă încă din anii 2008 – 2009, moment în care a demarat un amplu proiect de îmbunătăţire a infrastructurii educaţionale în Cluj-Napoca – pentru a crea aici premizele dezvoltării unei educaţii de calitate – ca pilon de bază în strategia pe termen lung a oraşului.

                În perioada 2009 – 2012 sumele alocate în Lista obiectivelor de investiţii pentru învăţământul preuniversitar se ridică la 31.326.000 de lei, din care pentru anul în curs, suma alocată este de 14.614. 000 de lei. Astfel, în decursul acestor ani au fost realizate investiţii la următoarele unităţi şcolare:

Grup Şcolar „Alexandru Borza” - 648.764,20 lei cu TVA

Colegiul Tehnic Energetic - 608.923  lei cu TVA

Colegiul Tehnic de Transporturi - 803.852,14 lei cu TVA

Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” - 529.764,20 lei cu TVA

Liceul de Coregrafie şi Artă Dramatică „Octavian Stroia” - 1.669.157,21 lei cu TVA

Scoala „Emil Isac” - corp nou - 3.511.727,12 lei cu TVA

Liceul Teoretic „Eugen Pora” - 1.821.553,23 lei cu T.V.A

Şcoala “Ioan Bob” - 3.487.611,54 lei cu  T.V.A

        Colegiul Tehnic „Ana Aslan” - 191.601,9 lei cu TVA.

                        În proiectul de buget al municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2012 au fost prevăzute fonduri pentru toate amenajările necesare în vederea funcţionării în condiţii optime a claselor pregătitoare. S-au propus fonduri numai la unităţile de învăţământ care nu au spaţii adecvate pentru acest scop, valoarea acestor reparaţii a fost cuprinsă în bugetul local la capitolul 65.02. Valoarea alocată pentru acest scop este de 223.000 lei.

                Menţionăm că s-a ţinut cont de toate solicitările venite din partea unităţilor de învăţământ preuniversitar. Până în prezent, un număr de 22 de unităţi de învăţământ preuniversitar au făcut solicitări în acest sens. Valoarea lucrărilor se ridică la  223.000 lei. Menţionăm că Primăria a solicitat tuturor unităţilor de învăţământ să solicite fonduri în acest scop. Unităţile de învăţământ solicită în primul rând soluţii pentru suplimentarea cu personal didactic, dotări cu mobilier de înălţime mică, modificarea toaletelor pentru copiii în vârstă de 6 ani şi amenajarea unor locuri de joacă pentru activitatea din pauze.

                Conform legii nr.1/2011, Legea Educaţiei Naţionale, art. 23, alin. (1), lit. b „învăţământul primar cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV”, prin urmare clasa pregătitoare este parte a ciclului primar şi se organizează în şcoală, nu în grădiniţă. Dotarea sălilor de clasă în care vor funcţiona clasele pregătitoare va fi adaptată vârstei copiilor, în aşa fel încât să permită învăţarea prin joc şi pregătirea pentru clasa I. Se vor utiliza resurse de învăţare adecvate vârstei copiilor şi care să răspundă cerinţelor programelor şcolare eleborate de MECTS pentru această clasă.

                În cadrul strategiei pentru educaţie pe care a dezvoltat-o Primăria municipiului Cluj-Napoca, alături de parteneri din domeniul educaţiei, părinţi sau Fundaţia  Părinţi Clujeni, s-au identificat o serie de obiective pe termen scurt, aferente anului şcolar 2011-2012. Printre acestea se numără constituirea grupului de lucru pentru actualizarea strategiei de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca în domeniul învăţământului preuniversitar, cu implicarea celor mai importanţi actori ai domeniului educaţional local şi analizarea stării învăţământului din municipiul Cluj-Napoca, elaborarea proiectului planului-cadru pentru actualizarea şi optimizarea strategiei de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca în domeniul învăţământului preuniversitar, precum şi dezbaterea publică a acestuia.

                Unele dintre obiectivele de atins propuse pe tot parcursul anului şcolar 2011-2012 sunt următoarele:

                Delegarea reprezentanţilor primarului şi ai Consiliului local în consiliile de administraţie (CA) ale unităţilor de învăţământ preuniversitar din municipiul Cluj-Napoca în baza noii legi a educaţiei naţionale şi a mandatului de reprezentare încredinţat. Termen: octombrie 2011. Membrii delegaţi ca reprezentanţi ai primarului şi ai Consiliului local în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ preuniversitar din municipiul Cluj-Napoca pot fi desemnaţi dintre: consilierii locali, aparatul primarului, reprezentanţi ai mediului economic, ai învăţământului superior, ai părinţilor şi societăţii civile. Mandatul reprezentanţilor primarului şi ai Consiliului local trebuie să pună în practică următoarele principii şi direcţii de acţiune:

a) Reprezintă primarul municipiului Cluj-Napoca/Consiliul local în relaţia cu consiliul de administraţie din unitatea de învăţământ, respectiv consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ în relaţie cu primarul municipiului Cluj-Napoca/Consiliul local, asigurând, organizând şi monitorizând schimbările impuse de noua lege a educaţiei naţionale.

b) Participă la elaborarea strategiei de dezvoltare instituţională a unităţii de învăţământ din partea comunităţii locale, monitorizând gestionarea fondurilor bugetare după principiul necesităţii, priorităţii, legalităţii, eficienţei şi transparenţei.

c) Participă la activităţile de formare pentru membrii consiliilor de administraţie, activităţi organizate în colaborare cu ISJ Cluj şi cu experţi din domeniul managementului educaţional.

d) Solicită conducerii unităţii de învăţământ dosarul membrilor CA care cuprinde următoarele: componenţă CA, responsabilităţi delegate, tematică şi obiective CA, data şi ora desfăşurării şedinţelor ordinare ale CA în anul şcolar în curs, plan managerial al şcolii şi documentele programatice (Planul de dezvoltare instituţională).

e) Susţine principiul programării şedinţelor ordinare ale CA astfel încât să poată fi asigurată prezenţa tuturor membrilor CA la aceste întâlniri.

f) Asigură, în virtutea mandatului încredinţat, implementarea ţintelor strategice şi a obiectivelor pe termen scurt din Planul-cadru pentru actualizarea şi optimizarea strategiei de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca în domeniul învăţământului preuniversitar.

g) Elaborează şi prezintă semestrial primarului/Consiliului local un raport privind activitatea desfăşurată în CA al unităţii de învăţământ la care a fost repartizat.

Prezentarea şi dezbaterea proiectului planului-cadru pentru actualizarea şi optimizarea strategiei de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca în domeniul învăţământului preuniversitar prin organizarea unor întâlniri de lucru privind aplicarea noului cadru legislativ şi pe probleme actuale de management educaţional. La aceste întâlniri vor participa reprezentanţi ai tuturor instituţiilor cu activitate în domeniul educaţiei, reprezentanţi ai autorităţilor şi comunităţii locale, ai părinţilor şi elevilor, ai mediului economic şi de afaceri, asigurându-se astfel cadrul optim pentru conştientizarea rolului şi atribuţiilor fiecărei componente în organizarea şi funcţionarea sistemului, cu accent pe aspectele sensibile şi specifice municipiului Cluj-Napoca.

Elaborarea, în colaborare cu ISJ Cluj şi cu instituţiile abilitate, a unui program de scădere a ratei absenteismului şi a abandonului şcolar, monitorizarea acestor fenomene.

Promovarea în mediul local de afaceri a oportunităţii şi necesităţii sprijinirii educaţiei, drept cea mai bună investiţie pe termen mediu şi lung.

Continuarea implementării proiectului de alimentaţie sănătoasă în grădiniţe, început printr-un parteneriat între Primăria Cluj-Napoca, ISJ Cluj şi Federaţia Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

Încurajarea dialogului între instituţiile de învăţământ preuniversitar şi cele de învăţământ universitar pentru o abordare coerentă a problemelor de pregătire a tinerilor în şi pentru societatea cunoaşterii.

Încurajarea iniţierii de proiecte şi programe originale care au la bază particularităţile zonei sau nevoile exprimate de comunitate. Iniţierea de proiecte pentru dezvoltarea educaţiei interculturale ca dimensiune a educaţiei integrale, prin respectarea diferitelor finalităţi majore ale educaţiei (scopuri culturale, profesionale, de calificare, sociale, de dezvoltare profesională), prin asigurarea de oportunităţi pentru comunicare şi cooperare. Dezvoltarea unor proiecte pentru promovarea educaţiei incluzive. Colaborarea mai strânsă a şcolilor şi a comitetelor de părinţi cu Primăria şi cu Poliţia municipiului pentru a genera o mai bună securitate a climatului social în proximitatea şcolilor.

Popularizarea şi extinderea acţiunilor care urmăresc să pună în valoare şi să prezinte întregii comunităţii rezultatele elevilor clujeni şi respectiv valorizarea capacităţii creative şi inovative a actorilor implicaţi în implementarea politicilor şi strategiilor în domeniul învăţământului prin recunoaşterea publică a participării proactive în procesul de reformare a sistemului de educaţie.

Îmbunătăţirea comunicării, a circulaţiei informaţiei între şi printre actorii comunităţii educative clujene prin constituirea şi gestionarea unui e-group educaţional municipal.

Mediatizarea problematicii învăţământului preuniversitar în contextul noilor modificări legislative, în vederea formării unor expectanţe realiste ale tuturor părţilor implicate. Mediatizarea unor modele de bune practici reieşite din activitatea Consiliilor de administraţie ale şcolilor şi din desfăşurarea procesului educaţional la nivelul comunităţii clujene.

Sprijinirea constituirii consorţiilor şcolare, în baza parteneriatelor contractuale dintre unităţile de învăţământ, în vederea asigurării mobilităţii personalului între unităţile membre ale consorţiului, a utilizării mai eficiente a resurselor materiale şi educaţionale ale unităţilor de învăţământ din consorţiu şi a valorificării oportunităţilor de învăţare oferite elevilor prin recunoaşterea reciprocă a rezultatelor învăţării şi evaluării şcolare.

Încurajarea creării în şcolile clujene (cu deosebire în licee şi colegii) de asociaţii ale părinţilor.

Încurajarea creării în şcolile clujene a unor comitete de sprijin care să cuprindă personalităţi clujene în domenii conexe profilului şcolii, oameni din mediul de afaceri, foşti absolvenţi ai liceului deveniţi lideri în domeniul lor de activitate. Valorificarea optimizatoare a acestei surse de imagine publică a şcolii şi a posibilităţilor de a oferi consultanţă pentru dezvoltarea şcolii şi de a atrage finanţări extrabugetare.

Sporirea capacităţii de implementare şi derulare a unor proiecte şi programe naţionale şi europene cu impact educativ.

Axarea ofertei educaţionale pe dobândirea competenţelor-cheie, în concordanţă cu situaţia existentă şi în funcţie de perspectiva de dezvoltare a localităţii şi a zonei, ţinând cont de dinamica pieţei muncii, în vederea creşterii şanselor de ocupare/integrare în muncă a absolvenţilor (inclusiv abordarea problematicii învăţământului profesional), precum şi pentru asigurarea unor rezultate cât mai bune la examenele de bacalaureat.

Continuarea activităţii grupului de lucru pentru dezvoltarea strategiei în domeniul învăţământului preuniversitar, cu implicarea tuturor actorilor interesaţi în dezvoltarea domeniului educaţional, cadre didactice, elevi şi părinţi, societate civilă, mediu economic etc. Dezvoltarea unor mecanisme de management între şcoală, părinţi, elevi şi reprezentanţii comunităţii, performant şi transparent, care să se centreze pe valorificarea potenţialului fiecărui elev într-un mediu prietenos.

Ioana Râmniceanu-Torsin, inspector superior, Primăria municipiului Cluj-Napoca, Direcţia Comunicare, Relaţii Publice si Turism, Biroul Învăţământ, Cultură, Culte, Sport, Societate

Expert Toadere Ioana:

Concluziile extrase sunt următoarele:

Ceea ce deranjează marea majoritate a locutorilor nu este obligativitatea acestei clase, ci faptul că activitatea se va desfășura preponderent în școală, nu în grădiniță. Din cauza lipsei de transparenta si dialog social al decidentilor, există neîncredere și scepticism în ce privește asigurarea bazei materiale adecvate, atat sali de clasa, bai special amenajate, cat si materiale didactice specifice, imposibilitatea asigurării în școli a aceluiași mediu prietenos, familiar, cum este asigurat în grădinițe, problema lipsei personalului calificat si a timpului suficient pentru pregatirea acestuia, lipsa, pana la ora audierii publice, a programei scolare adecvate definitivate dupa consultarea specialistilor din domeniu, problema interacțiunii premature cu copii de vârstă școlară mare, problema îngrijirii și supravegherii copiilor după orele de școală în cazul în care se optează pentru program scurt, problema costurilor suplimentare mari pentru investitii si pentru parinti in ceea e priveste programul after-school sau bonele necesare, problema asigurării condițiilor somnului de amiază al acestor copii în cadrul școlii, problema mutarii unei parti din orele claselor mai mari după amiază, ceea ce nu va fi în avantajul copiilor mutati.

Posibila solutie in opinia mea ar fi amânarea aplicarii legii în acest caz, cu cel puţin un an până când vor fi rezolvate problemele de organizare şi implementare corespunzătoare. Toate cadrele didactice ar trebui să urmeze cursurile de formare şi perfecţionare în acest sens. Se impune realizarea de analize temeinice - si publice - cu privire la resursele umane si materiale disponibile si la fondurile ce pot fi alocate in vederea implementarii cu succes a clasei pregatitoare pentru a nu risca transformarea a 15-20.000 de copii intr-un fel de „generatie de sacrificiu” sau cheltuirea iresponsabila si inutila a resurselor materiale si asa diminuate. Introducerea unui program pilot, in perioada 2012-2013, cu acceptul parintilor implicati, pentru a putea identifica din timp toate aspectele negative, imprevizibile si a le rezolva inaintea implementarii clasei pregatitoare la nivel national.

Parerea generala a deponentilor despre implementarea clasei pregatitoare este ca se face in graba, fara pregatire adecvata aplicarii unor norme si institutii noi. Consider ca se impune un dialog social mai bun cu toate partile implicate, atat intre organele statului care urmeaza a implementa clasa pregatitoare sau care au atributii in acest domeniu, cat si intre acestea si societatea civila, pentru a elimina toate aceste necunoscute legate de implementarea clasei pregatitoare .

De asemenea o serie de locutori au semnalat si alte probleme ale invatamantului romanesc, probleme care ar trebui avute in vedere de catre decidenti pentru o mai buna functionare a sistemului de invatamant preuniversitar.

Expert Simona Baciu:

Concluziile extrase sunt următoarele:

Parintii:

  • Gradinita – o varianta comoda, cunoscuta, “fara riscuri”
  • Nu sunt de accord cu introducerea circumscriptiei
  • Sunt ingrijorati de interactiunea cu  elevii mari, nesupravegheati  (ex: in curtea scolii,  la toaleta)
  • Masa calda (+ mic dejun, gustare)
  • Programul “obligatoriu” de somn
  • Orar strict, program lung static, pozitia in banca (“sunt fortati sa stea 4 ore in banca”)
  • Mobilier, dotare, spatiul de joaca
  • Sunt ingrijorati pentru ca nu au cunostinta de faptul ca unele scoli au spatii potrivite si au inceput demersurile de amenajare
  • Li se pare timpul prea scurt
  • Pregatirea cadrelor didactice
  • Numar insufucient de psiho-pedagogi, logopezi, medici pediatric in institutiile scolare
  • Siguranta, igiena, resurse
  • Impactul emotional asupra copilului
  • Necesitatea angajarii bonelor
  • Lipsa programei si a personalului specializat

PROPUNERILE PARINTILOR:

  • Spatiu destinat invatamantului primar separate de cel pentru gimnaziu si liceu
  • Mobilier adecvat
  • Implementarea in scoli pilot // pastrarea in gradinite  >> studiu de impact
  • Amanarea implementarii pana la optimizarea conditiilor
  • Programele de after-school aduc beneficii atat copiilor, cat si parintilor

Educatorii:

  • Numeroase schimbari in sistemul romanesc de invatamant, incertitudine, lipsa informarii
  • Lipsa metodelor si normelor de aplicare
  • Sustin idea de a facilita trecerea copiilor la scoala, dar in Romania sistemul nu este inca pregatit pentru aceasta schimbare
  • In gradinite sistemul este functional, scolile inca nu dispun de toate conditiile pentru a oferi aceleasi servicii complete (resurse material si umane, programul de servire a mesei si de somn, spatiul de joaca in curtea gradinitei, conditiile de igiena si siguranta, mediul cald)
  • Invatatoarele cu dubla specializare sunt putine si experienta lor didactica efectiva este cu copii între 7 si 11 ani
  • Intr-un mediu nepotrivit pentru copiii de varsta mai  mica, efectele pot fi scaderea stimei de sine, frustrari, nesiguranta, blocaje in comunicare

PROPUNERILE EUCATORILOR:

  • Pentru moment, pastrarea clasei pregatitoare in gradinite
  • Elaborarea programei de catre experti
  • Dotarea institutiilor pentru buna desfasurare a activitatii
  • Calificarea/specializarea personalului didactic
  • Angajarea la scoala (clasa pregatitoare) a educatoarelor cu dubla specializare
  • Organizarea din timp a concursurilor pentru ocuparea posturilor
  • Seminarii, cursuri pentru parinti, pentru a-i ajuta sa inteleaga eficienta acestui proces

Invatatorii:

  • Copiii care au frecventat grupa pregatitoare in gradinite erau foarte bine pregatiti pentru scoala
  • Implementarea clasei pregatitoare in scoli ridica o serie intreaga de problem; un factor important de risc este lipsa experientei sistemice
  • Datorita schimbarii programului, atat copiii cat si parintii ar putea fi realmente depasiti de situatie
  • In mediul rural, cu clase simultane va fi foarte greu sa adaptezi programul diferit al copiilor din clasa pregatitoare la cel al celorlalti scolari
  • Clasa pregatitoare ajuta copiii sa se obisnuiasca cu mediul scolar, dar :
    • Clasele sa fie amplasate la parterul cladirilor/ intr-un corp de cladire separat astfdel incat copiii din primar sa fie protejati de contactul cu elevii mari
    • Salile  sa fie amenajate pentru a permite programul zilnic pe care il au acum copiii in grupa pregatitoare (program lung)
    • Sa se asigure masa de pranz in incinta scolii
    • Dascalilor sa li se asigure resursele didactice specifice

SLIPC

  • Scoala inca nu este pregatita pentru integrarea copiilor de 6 ani (ambient, program de lucru, curricula, material auxiliare, servirea mesei, programul de somn, logistica de agrement)
  • Costurile pe care le presupune acest demers sunt prea ridicate pentru bugetul scolilor sau primariilor, mai ales in sate
  • Propun mentinerea grupei pregatitoare in gradinite, pana la asigurarea conditiilor optime (curriculum, cadre didactice specializate, resurse materiale etc)

Psihologii:

                FRS Spiru-Haret, Turda

  • Spatial oferit de scopli nu corespunde cerintelor, nu ofera confortul functional
  • Programele after-school ar duce la o solicitare excesiva a capacitatii de concentrare a copiilor
  • Nu s-au identificat sursele de finantare pentru acest proiect
  • Este pripita si neavenita trecerea clasei pregatitoare la scoala in acest moment

PROPUNERILE INVATATORILOR:

  • Amanarea cu cel putin un an, pentru asigurarea cadrului de implementare eficienta
  • Itroducerea unui program pilot

Psihologii:

  • Clasa sau grupa pregatitoare trebuie sa aiba titlul de obligatoriu, dar parintilor sa li se dea posibilitatea sa opteze între cele doua; consilierul scolar poate oferi sprijin in aceasta alegere, in funcie de metoda de invatare/socializare care I se potriveste  cel mai bine copilului
  • Este nevoie de un cadru logistic ce sa permita invatarea prin joc
  • Programul after-school poate pregati copilul activ pentru ceea ce va insemna invatare la scoala
  • Dascali cu dubla specializare si consilieri scolari pot colabora in implementarea unui program pilot de acest gen, dar e riscant sa se realizeze la scara nationala in acest an scolar
  • O  conditie ar fi sa existe cel putin 2 adulti la un colectiv de 25 de copii pentru a face posibila mentinerea nivelului de autoeficacitate a copilului
  • Gradinita nefiind obligatorie, multi copii raman in grija familiei extinse, deci clasa pregatitoare este benefica, daca se respecta particularitatile de varsta
  • Clasa pregatitoare ofera copiilor un interval ai mare pentru a se obisnui cu scoala in pasi mici, dar placuti, iar invatatorilor posibilitatea de a-i cunoaste pe copii, de a se juca cu ei, de a-i  observa pe parcursul unui an, fara constrangerile unui ritm alert de predare si evaluare (de citit http://speranta.farca.ro/cateva-date-despre-clasa-pregatitoare/)
  • Este nevoie de cadru didactic licentiate si un asistent cu specializare in dezvoltarea copilului
  • 10 elevi/cadru didactic pentru asimilarea cunostintelor si beneficiile socio-emotionale
  • E nevoie de consilierea parintilor si de facilitarea implicarii lor in unele activitati din clasa pregatitoare

Medicii pediatri:

  • Activitatile de miscare sunt deosebit de importante la aceasta varsta (activitati de educatie fizica, jocuri in aer liber, evitarea activitatii statice pe durata lunga)
  • E nevoie sa se respecte specificul activitatilor (jocul, durata de concentrare)
  • Renuntarea la somn (10 ore noaptea, 1 ora la pranz) conduce la aparitia manifestarilor de oboseala cronica/surmenaj
  • Respectarea normelor igienico-sanitare in unele scoli lasa de dorit
  • Asigurarea mesei calde la pranz si a gustarilor este importanta pentru evitarea tulburarilor de alimentative
  • Este nevoie de 2 cadre didactice pentru supravegherea grupului de elevio pe parcursul activitatilor
  • Este obligatorie existenta unui cabinet medical, cu medic in permanenta

Alte opinii:

Fd.Romana pentru Copii, Comunitate si Familie – agream idea clasei pregatitoare, dar numai atunci cand vor fi asigurate toate conditiile

Parlamentul European al Tinerilor din Romania – aceasta implementare se realizeaza in graba, fara o evaluare complexa a sitiuatiei si fara o pregatire riguroasa

Senatori, deputati - O idée in principiu buna risca sa fie compromisa de graba de a fi pusa in aplicare fara a lua in calcul factori atat de importanti  (spatiu adecvat, resuirse umane, programul copiilor…); lipsa de informare din timp a parintilor, de pregatire din timp a detaliilor…

*Creativitate, solutii practice, adaptare:

- nu trebuie sa se urmeze acelasi orar, cu aceleasi pauze si acelasi interval pentru activitati

- pauzele diferite ar rezolva si problema interactiunii nedorite cu elevii mai mari

- lectiile nu sunt statice nici la clasa I, activitatile presupun jocuri, miscare, sunt adaptate varstei, cu atat mai mult se va tine cont de aceste aspecte la clasa pregatitoare

- programul poate fi lung, asemanator cu programul din gradinite

- clasa pregatitoare nu inseamna obligarea copiilor la ceva “greu”, mai devreme cu un an – aceleasi continuturi le studiaza oricum in pregatirea pentru clasa intai (chiar daca o numim “grupa”)

*Ingrijorator:

- parerea parintilor despre invatatori, in general despre grija lor fata de copii, despre caldura relatiei (“cand se termina scoala, copiii raman de izbeliste, invatatorul pleaca acasa”, “dezinteresul cadrelor didactice”, “lipsa de interes pentru educarea copilului”, “invatatoarele nu au deprinderi sa se joace cu copiii, pentru ca ele trebuie sa-I invete materiile prevazute in programa”)

- parerea parintilor despre strictetea scolii, orar, stat in banca, atractivitatea lectiilor

- parintii sunt solicitati sa sustina financiar demersurile scolilor; idea ca invatamantul este gratuit e falsa

Expert Conf. Univ. Dr. Calin Lazar:

Concluziile extrase sunt urmatoarele:

Repondent

Întrebări

1. Unde ar trebui să funcționeze clasa pregătitoare?

2. Dacă sunt asigurate resursele materiale necesare pt. funcționarea clasei pregătitoare?

 

3. Dacă există resursele umane necesare funcționării în condiții optime a clasei pregătitoare?

4. Suntem pregătiți pt. a introduce acest concept al clasei pregătitoare din anul școlar 2012-2013?

5. Există riscuri în cazul în care nu vor fi asigurate resursele identificate?

6. Ce ar trebui să facă autoritățile locale și naționale ca să asigure funcționarea optimă și într-un concept integrat al acestei clase pregătitoare?

  1. Adela Andrei- Gradinita Gina

gradinita

nu

nu

nu

 

 

  1. Adela Moldovan – Dr. în psihologie

Școală

 

 

 

 

 

  1. Alexandra Gorea

 

 

 

 

 

 

  1. Alina Coman

Grădiniță

Nu

 

Nu

Da

 

  1. Aluaș Emil -Fundația ProWest

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

 

 

  1. Anca Beu

Grădiniță

Nu

 

 

 

 

  1. Anca Dobrean Psiholog

gradinita

Nu

nu

nu

 

 

  1. Ardelean Viorel/Maria-com. Geaca

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

Da

 

  1. Ardelean Viorel/Maria-com. Geaca

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

Da

 

  1. Avram Elena Grădinița Helen

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

Nu

 

  1. Bejenaru simina Școala Internațională Cluj

Școală

Da

Da

Nu

 

 

  1. Bodea Claudia

Grădiniță

Nu

 

 

 

 

  1. Brihan Alina Carmen

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

 

 

  1. Bumb Simona

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

 

 

  1. Camelia Moruțan

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

 

 

  1. Chiș Teodora

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

Da

 

  1. Cimpianu Ioana Mădălina

Grădiniță

 

 

 

 

 

  1. Clem Camelia Maria

Școală

Da

Da

 

Nu

 

  1. Clinica Psihiatrie Pediatrică

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

Da

 

  1. Codruța Pasc

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

Da

 

  1. colectiva educatoare Gostian Mariana, Moiseanu Alina, Tudos Cornelia,
  2. Duțu Alina,
  3. Vădean Dalia- Gr. Milennium

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

Da

 

  1. Colectiva medici - Bianca Andreica, Viorel Lupu-Sp. de Copii Cluj

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

Da

 

  1. Colectivă învățători

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

 

 

  1. Cordis ancuta Sindicat Învățământ Turda

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

Da

 

  1. Coroiu Mioara-Gr. Milennium

Grădiniță

Nu

Nu

 

 

 

  1. Crăciun Dorin

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

Da

 

  1. Crisan Valentin

gradinita

nu

nu

nu

 

 

  1. Darjan raluca Sindicat Învățământ

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

Da

 

  1. David Mihai Administrator site ClujulCopiilor.ro

Transparentizare proces repartizare în clasa pregătitoare

 

 

 

 

 

  1. Delia Chira

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

Da

 

  1. Farca Speranța

Școală

Da

Da

Da

Nu

 

  1. Frank Iuliana-Grădinița Milennium

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

Nu

 

  1. Gabriela Barbu-psihopedagog

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

Da

 

  1. Goron Carmen

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

Da

 

  1. Goron Viorica

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

Da

 

  1. Gurzău Adrian

Școală

Da

Da

Da

Nu

 

  1. Iulia Șandor

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

 

 

  1. Jeflea sorin Uniunea Centrelor de Mediere din România

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

Da

 

  1. Lazarov Talida Oana, Gr. Milennium Suceava

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

Da

 

  1. Lazăr Crina

Grădiniță

Nu

 

 

 

 

  1. Leahu Lidia

Grădiniță

 

 

 

 

 

  1. Liceul pt. Deficienți de Vedere Cluj

Școală

Da

Da

Da

Da

 

  1. Luiza Rus-Institutul Francez

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

Da

 

  1. Marc marinela Inspectoratul Școlar Județean Cluj

Școală

Da

Da

Da

Nu

 

  1. Mateescu Zoe Casa Corpului Didactic Cluj

Școală

Da

Da

 

 

 

  1. Mărginean Gabriela-Gr. Buburuza

Grădiniță

Nu

Nu

 

 

 

  1. Miclăuș Magda

Grădiniță

Nu

 

 

 

 

  1. Moisin radu Primăria Cluj

Școală

 

 

 

 

 

  1. Moldoveanu Ramon -Liga Intreprinzătorului Român

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

Da

 

  1. Nicoară Marius

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

Da

 

  1. Onac Corina

Mediere în școli

 

 

 

 

 

  1. Pantiș Elena-Sp. de Copii

 

 

 

 

 

 

  1. Persunaru Andreea

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

Da

 

  1. Petru Călian

Școală

Da

Da

Da

Nu

 

  1. Pop Vladimir Sindicat Învățământ Preuniversitar Cluj

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

Da

 

  1. Prafiras Arubio

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

 

 

  1. Pușa Aștilean Maria

Grădiniță

 

 

 

 

 

  1. Reinbold Timea-Gr. milennium

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

Da

 

  1. Rosca FRCCF

Grădiniță

Nu

Nu

 

 

 

  1. Saitiș Ramona -As.univ. UMF, părinte

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

Da

 

  1. Selejan Maria-Gr. Milennium

Grădiniță

Nu

 

 

 

 

  1. Socaciu Melania

Grădiniță

Nu

 

 

 

 

  1. Sorca Oana Andrada Gr. Patricia

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

Da

 

  1. Stan Iulia

Grădiniță

Nu

 

 

 

 

  1. Stetco emil Fundația Părinți Clujeni

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

Da

 

  1. Șerban Rădulescu-senator

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

 

 

  1. Ștefănescu Diana

Grădiniță

 

 

 

 

 

  1. Torja Mirela

Grădiniță

 

 

 

 

 

  1. Tranca Ramona

Grădiniță

Nu

Nu

 

 

 

  1. Turcu Oana

Grădiniță

 

 

 

 

 

  1. Ureche Victoria

Grădiniță

Nu

Nu

Nu

Da

 

  1. Voicu Daniela-educatoare Dej

Grădiniță

 

 

 

 

 

  1. Zaharie Anton Raluca

 

Gradinta

 

nu

nu

nu

 

 

 

CONCLUZIE  GENERALA

(PRIN VOT MAJORITAR)

GRADINITA

NU

NU

NU

DA

 

 

 

 

 

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeanã, vã invitãm sã vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziția oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.