Acest site este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 - Investește în oameni!

Cum ar trebui să funcționeze clasa pregătitoare în școli și cine contribuie la înființarea ei?

Motivația inițiatorilor

Începând cu anul școlar 2012-2013, în conformitate cu Legea nr. 1/2011 și metodologia de înscriere a copiilor în învățământul obligatoriu, copiii care împlinesc vârsta de 6 ani, până la data de 31 august 2012 inclusiv, vor intra în clasa pregătitoare, care se va desfășura preponderent la școală.

            În contextul asumării de către Guvernul României a legii educației - Legea 1/2011 și a lipsei unei dezbateri publice ințiate de către METCS în vederea stabilirii unui dialog social coerent cu beneficiarii (copiii și părinții), actorii (cadrele didactice și specialiștii în formare, inclusiv Inspectoratele Școlare) și decidenții (minister și autorități publice locale), dar și a lipsei unor studii și cercetări care să dovedească necesitatea, modalitatea și impactul implementării clasei pregătitoare, precum și posibila testare a acesteia în centre pilot, clasa pregătitoare a devenit o problemă cu posibile efecte psihosociale și emoționale negative asupra a aproximativ 5500 de copii și 7000 de părinți din Cluj.

Există multiple dileme ale implementării clasei pregătitoare: școala vs gradiniță, necesitatea unui număr mare de săli de clasă adecvate, a dotărilor specifice (mobilier modular adecvat, băi, jucării diversificate, materiale didactice etc), a spațiilor special amenajate pentru somnul obligatoriu al copilului de 6 ani, dar și o problemă de resurse umane, resurse materiale, alocări bugetare locale, formare și evaluare a personalului calificat, evaluare copii, obligativitatea parcurgerii clasei pregătitoare în scopul înscrierii în clasa I, lipsa documentelor școlare: programe, curriculum, etc.                     

Astfel, datorită multitudinii de factori implicați și a faptului că educația este una dintre strategiile fundamentale ale statului român, se întrevede necesitatea unei audieri publice care, prin depozițiile și concluziile formulate, să ajute la eficientizarea deciziei de implementare în ceea ce privește clasa pregătitoare și atenuarea posibilelor efecte negative, atât asupra beneficiarilor direcți, cât și a celor indirecți (familiile copiilor din clasa pregătitoare).

Prin inițierea acestei audieri publice vom pune la masa discuțiilor: părinții, cadrele didactice, specialiștii în educație timpurie, autorități locale și naționale, iar finalitatea acesteia se va regăsi în sugestii și recomandări adresate decidentului.

Aruncând o privire asupra contextului internațional[1] și asupra tendințelor implementării unor asemenea sisteme educaționale în cadrul țărilor dezvoltate se poate concluziona că nu suntem nici pe departe singura țară care implementează introducerea clasei pregătitoare ca o modalitate de ușurare a tranziției între grădiniță și școală. În baza studiilor efectuate, în mai multe țări, s-a ajuns la concluzia că acest sistem îmbunătățește și încurajează dezvoltarea armonioasă a copilului.

Așadar, în cadrul audierii publice trebuie să avem în vedere atât conjunctura națională și internațională, cât și conceptele care au fost deja testate în străinătate.

De asemenea, trebuie să avem în vedere atât legislația română, cât și documente legislative, la care România a aderat sau le-a adoptat și care definesc contextul educației timpurii pentru care au fost elaborate[2].

Pe lângă cadrul legislativ care marchează direcțiile de politică educațională în domeniul dezvoltării timpurii, o serie de evenimente și actori la nivel internațional și național au contribuit la promovarea și orientarea preocupărilor spre educația timpurie. [3]

Existenta clasei pregătitoare în Europa și SUA - ARGUMENTE

În Bulgaria s-a reformat educația începând cu 1992, cu scopul formării cetățenilor pentru educația continuă  și conceptul de life long learning; în acest context al conceptului de învățare pe tot parcursul vieții, se înscrie și mărirea perioadei de școlarizare obligatorie cu 1 an, prin înființarea clasei pregătitoare în școală.

În această țară funcționează grupa pregătitoare obligatorie din 2003, organizată în incinta școlii, pentru copii cu vârsta de 6-7 ani. În ultimii 4 ani, Bulgaria a reformat sistemul educativ, prin care: grupa pregătitoare este obligatorie pentru înscrierea în clasa I, scopul funcționării acesteia fiind accesul egal în educația tuturor copiilor. Astfel, procesul educativ este îndreptat spre formarea de deprinderi morale, emoționale, dezvoltare estetică, intelectuală, fizică. Obiectivul fundamental al educației în Bulgaria este să dezvolte la maxim abilitățile copilului și formarea în conformitate cu valorile universale. Timpul de studiu este de 20-25 de minute, fiind completat cu activități de: joc, dans, înot, plimbări și somn, programul este de 20 de ore pe săptămână.

În multe țări europene ca Danemarca, Estonia, Germania, Finlanda, Franța, Marea Britanie, Irlanda sau Suedia funcționează așa numitele clase pregătitoare, care fac tranziția mai ușoară către clasa I.

În Suedia spre exemplu, începând cu 1999, statul a reglementat educația timpurie ca asigurare a bazei pentru educația pe tot parcursul vieții, previziunile au fost făcute pentru a asigura buna integrare a viitorilor adulți pe piața muncii.

Modelul francez probabil că a stat la baza elaborării sistemului clasei pregătitoare din Romania, doar că, la francezi procedura este extrem de transparentă, bine argumentată în strategia națională, cu suport (broșura pentru părinți), cu forme de evaluare și progres, bine stabilite și măsurabile.

În SUA, investiția în educația timpurie are o profitabilitate de 700%, pentru fiecare $ investit, se câștigă 7$.

Strategia națională a României propusă prin LEN pentru clasa pregătitoare are la bază noțiunea deja încetățenită a conceptului de life long learning din 1990, cu abordările internaționale aferente.

Potrivit Comisiei Europene, privind învăţarea pe tot parcursul vieţii, scara de schimbare economică şi socială, tranziţia rapidă la o societate bazată pe cunoaştere şi a presiunilor demografice care rezultă din îmbătrânirea populaţiei din Europa sunt toate probleme care necesită o nouă abordare a educaţiei şi formării profesionale, în cadrul învăţării pe tot parcursul vieţii[4]

În viziunea life long learning și a învățământului modern se încurajează dezvoltarea pe deplin a  abilităților naturale: deschide mintea, crează un spirit curios, creşte înţelepciunea noastră, face lumea un loc mai bun, ne ajută să ne adaptăm la schimbare, ne ajută să găsim sens în vieţile noastre și în a ne implica activ, în calitate de contribuabili la societate, ne ajută să ne facem noi prieteni şi de a stabili relaţii de valoare, conduce la o viaţă bogată de auto-împlinire. 

În contextul internațional descris mai sus, care explică necesitatea unor programe speciale de dezvoltare și integrare a copiilor cu vârste de 6-7 ani e nevoie ca și în România autoritățile să aibă în vedere metodele de aplicare a acestor concepte care au fost testate în străinătate.

Contextul specific

Începând cu anul școlar 2012-2013, 5500 de copii din județul Cluj, adică peste 27% din copiii care vor intra în clasa pregătitoare, au implinit vârsta de 6 ani, fiind născuți în 31 august 2006, inclusiv. Este vorba despre un număr de aproximativ de 20.000 copii din România.

Motivația inițierii dezbaterii publice constă în lipsa normelor de implementare pentru lansarea proiectului cu succes în luna septembrie 2012, insuficienţa resursei materiale şi umane (spații în școli/grădinițe, program adecvat de desfășurare a activității, personal specializat, evaluarea personalului, norme de evaluare a elevilor, criterii de admitere în clasa 1, existența programei școlare și a curriculumului).

Un alt posibil risc al implementării în acest moment a sistemului este lipsa experienţei sistemice în ceea ce privește implementarea grupei pregătitoare în cadrul instituțiilor școlare întrucât nu există personal specializat în prezent, o programă școlară elaborată, sistemul educaţional este subfinanţat şi încă nu dispune de dotările necesare pentru implementarea proiectului, de asemenea, momentan, lipsește forma de evaluare a institutorilor şi a elevilor.

Care sunt consecinţele nerezolvării problemei?

  • incapacitatea elevilor de a se adapta sistemului de învăţământ primar, cu efecte negative majore pe termen lung pentru întreg sistemul de învăţământ naţional, fiind pus în discuţie viitorul integrării active pe piața muncii
  • imposibilitatea evaluării proiectului clasei pregatitoare din lipsa unei reglementări precise, a sustenabilităţii programului şi necesităţii continuării acestuia
  • elaborarea tardivă, neadecvată sau „în fugă” a programei şcolare, având în vedere că momentan acestea nu există
  • formarea neadecvată a personalului
  • identificarea lacunară a bazei materiale şi a surselor financiare necesare implementării proiectului
  • locații greșit alese pentru grupele pregătitoare – pro/contra implementării la şcoală sau la grădiniţă?
  • costuri majore pentru părinți în investiția suplimentară necesară pentru educația adecvată a acestor copii și programele extracuriculare (afterschool, logopedie, consiliere, sport etc.)

Prezenta audiere publică îşi propune să identifice  posibile răspunsuri şi să ofere soluţii argumentate la următoarele întrebări majore:

  1. Unde ar trebui sa funcționeze clasa pregătitoare? La școală sau la grădiniță? De ce?
  2. Care sunt resursele materiale necesare pentru funcționarea grupei pregătitoare (jocuri, mobilier, băi special amenajate, programe after-school, etc.), astfel încât obiectivul acestui concept să fie atins? Cine ar trebui să asigure aceste resurse și în ce proporție?
  3. Care sunt resursele umane necesare funcționării în condiții optime a grupei pregătitoare și cum este asigurată această resursă?
  4. Cât suntem de pregătiți pentru a introduce acest concept al grupei pregătitoare din anul școlar 2012–2013?
  5. Care sunt riscurile în cazul în care nu vor fi asigurate resursele identificate?
  6. Ce ar trebui să facă autoritățile locale și naționale ca să asigure funcționarea optimă și într-un concept integrat a acestei clase pregătitoare?

Vă invităm să vă exprimați opinia, în scris și verbal, în cadrul audierii publice: Cum ar trebui să funcționeze clasa pregătitoare în școli și cine contribuie la înființarea ei? care va avea loc vineri, 24 februarie 2012, în Sala de Conferință, incinta Cluj Arena, de la ora 13. 

Aşteptăm opiniile și soluțiile propuse de dumneavoastră, respectiv răspunsul la una sau mai multe dintre întrebările majore identificate de inițiatorii proiectului la adresa lobbytransilvania@gmail.com, până în data de 22 februarie 2012, ora 18.00

Opiniile colectate prin procedura de audiere publică se vor sintetiza într-un raport care va fi prezentat într-o conferinţă de presă, la o săptămână de la eveniment și va fi transmis tuturor celor care au participat, va fi postat pe site pentru publicul larg, va fi trimis Ministerului Educaţiei şi decidenţilor politici cu atribuţii de decizie în domeniu.

Bibliografie și mai multe informații se găsesc pe:

http://lobbytransilvania.wordpress.com/

 

 

 




[1] vezi bibliografie document ”Context internațional” pe http://lobbytransilvania.wordpress.com/

[2] Vezi bibliografie documente legislative pe http://lobbytransilvania.wordpress.com/

[3]  De exemplu summit-ul ONU din anul 2000 și Rapoartele OECD

[4] Învăţarea pe tot parcursul vieţii este astfel definită ca:

"Toate activităţile întreprinse de învăţare pe tot parcursul vieţii, cu scopul de a îmbunătăţi cunoştinţele, aptitudinile şi competenţele, într-o persoană civică socială şi/sau ocuparea forţei de muncă legate de perspectiva", prin urmare, învăţarea pe tot parcursul vieţii se concentrează pe învăţarea din învăţământul preşcolar până după pensionare ("de la leagăn la mormânt") şi acoperă toate formele de educaţie (formală, informală sau non-formale). Iniţiativa Comisiei Europene de învăţare de-a lungul vieţii permite persoanelor în toate etapele vieţii lor de a lua parte la stimularea experienţele de învăţare, precum şi contribuind la dezvoltarea educaţiei şi formării profesionale în Europa.

 

 

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeanã, vã invitãm sã vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziția oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.