Acest site este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 - Investește în oameni!
Domeniu: 
Situația parcărilor
Inițiatori: 
Academia de Advocacy
Stare: 
Derulat
Data: 
11 Iunie 2011
Categorie: 
Audieri publice simulate
Locație:
Timiș/Timisoara

Motivația

Cetatea Timișoarei

– tribut istoriei și comunității sau punte între trecut și viitor?

 

Cetatea Timișoarei – tribut istoriei și comunității

Structura urbană actuală a Timișoarei este rezultatul evoluției istorice a oraşului. În centrul aglomerării urbane se află cartierul Cetate. În acest cartier s-au concentrat în secolul al XVIII-lea principalele funcţiuni administrative, culturale şi de cult, precum şi militare ale oraşului. De aceea în Cartierul Cetate se păstrează cele mai vechi monumente din oraş, cum sunt Castelul (actualul Muzeu al Banatului), biserica episcopală ortodoxă (azi Catedrala Sârbească) sau Palatul Baroc.

Prima zonă urbană a cartierului Cetate o constituie străzile din „orașul interior“ propriu-zis (oraşul “intra muros”, numit în limba germană „Innerstadt”), adică din interiorul fortificațiilor din secolul al XVIII-lea, care au fost demolate abia după anul 1900. Întreaga zonă are, conform Legii 422/2001, statutul de sit monument istoric, fiind deci o zonă protejată. Astăzi această zonă este delimitată de primul inel de circulaţie, realizat în anul 1971, şi întrerupt prin pietonizarea Pieţei Victoriei, format din străzile: Sfântul Ioan, Gh. Dima, Piaţa Mărăşti, Str. Oituz, Fântâna Punctelor Cardinale, Str. Hector şi Bd. Ion C. Brătianu.

Piaţa Sfântul Gheorghe a fost cea mai veche dintre pieţele Cetăţii. Această piaţă exista deja în anul 1740. Piaţa Libertăţii (fosta “Piaţă de Paradă”sau„Piaţa Prinţul Eugen”) este, în ordinea vechimii, cea de a doua piaţă a Cetăţii. Pe planuri, piaţa începe să se contureze deja în anul 1727. Piaţa Unirii, timp de trei secole a fost locul celor mai importante parade militare, precum şi a unor manifestări religioase şi a altor evenimente politice și culturale de prestigiu. Fronturile pieţei au fost ocupate de unele dintre cele mai de seamă instituţii ale oraşului. Piaţa este astăzi unul dintre cele mai frecventate spaţii urbane ale oraşului. Piaţa Victoriei constituie cel mai important spaţiu urban al acestei zone (a doua zonă urbană a cartierului Cetate) şi piaţa centrală marcantă a întregului oraş.

A doua zonă urbană a cartierului Cetate este constituită de străzile şi clădirile protejate aflate în cartierul administrativ Cetate (Circumscripţia 1), în afara limitei interioare a fortificaţiilor din secolul al XVIII-lea. Clădirile reprezintă fie monumente istorice (cum sunt Catedrala Ortodoxă Română, Bastionul Theresia, Colegiul Carmen Sylva etc.), fie reprezintă ansambluri protejate (Piața Victoriei, Liceul Piariștilor, Palatul Poștei şi Banca Naţională, sau Universitatea de Medicină şi prefectura), fie sunt protejate din cauza suprafeţei late de 100 m stabilită ca “zonă de protecţie” în jurul monumentelor la nivel naţional.

Având în vedere cele menționate, la nivelul cartierului Cetate este necesară realizarea unui proiect de pietonizare judicioasă, pentru introducerea “traficului verde”, care să permită conectarea în circuit pietonal a zonelor centrale, legând principalele piețe ale cartierului (Piața Victoriei, Piața Libertății, Piața Unirii şi Piaţa Sfântul Gheorghe).[1][1] În afara protejării pietonilor, excluderea traficului auto de pe majoritatea străzilor din “oraşul interior” ar proteja clădirile istorice de trepidaţiile produse de traficul auto.

 

Cetatea Timișoarei – punte între trecut și viitor

Transportul auto a cunoscut o adevărată explozie după 1990, astfel că în 2003, gradul de motorizare înregistrat la Timișoara era cel mai mare din România, cu 361 de autovehicule la 1.000 de locuitori, în comparație cu doar 315 înregistrate în capitală. Din acest motiv, traficul a devenit una dintre problemele cele mai importante cu care se confruntă orașul, infrastructura existentă nefiind capabilă să suporte valorile ridicate ale traficului. Rețeaua de drumuri din interiorul municipiului are o lungime de 574 km și ocupă o suprafață de 603 de ha. Transportul public este asigurat de 11 linii de tramvaie, a căror trasee au o lungime totală de 134,3 de km; 11 de linii urbane de autobuz (cu un total de 118,7 de km), 7 linii curse convenție de autobuz în lungime de 278 km și 8 linii de troleibuz (cu un total de 70,46 de km); 8 companii de taxi.

În Timişoara s-a introdus la 1 octombrie 1998 un sistem de reglementare şi taxare a staţionărilor autovehiculelor: Telpark. Plata licenţei a expirat în luna august a anului 2003, sistemul fiind acum proprietatea Consiliului Local Timişoara, ceea ce înseamnă că toate încasările ajung în bugetul Timişoarei. Telpark contribuie la bugetul local al Timişoarei, cu 16% din profit. Cealaltă parte a sumei rezultate din profit este investită în proporţie de 90% în amenajarea de noi parcări. În Timişoara există 6.666 locuri de parcare, dintre acestea, 1.019 locuri de parcare au fost amenajate sau reamenajate din fonduri Telpark.

În Timişoara există o maşină la două persoane, şi lunar se achiziţionează 100 de maşini.

Pentru rezolvarea problemei spaţiilor pentru parcare şi a modului de reglementare a staţionării în aceste spaţii, Municipiul Timişoara a comandat un studiu menit să promoveze realizarea şi implementarea unui master plan al parcărilor publice, care va fi integrat în PUG-ul municipiului. (Hotărârea Consiliului Local 259/29.06.2010 pentru aprobarea Studiului privind dezvoltarea infrastructurii, reglementării şi organizării parcărilor publice în Municipiul Timişoara). Studiul conţine, printre altele, o listă cu potenţialele locaţii pentru construcţia de parcări publice colective subterane/supraterane şi terane.

Potrivit acestui studiu, deficitul de spaţii de parcare se manifestă cel mai acut în zona centrală a oraşului unde sunt concentrate majoritatea intereselor generatoare de trafic, în zonele comerciale şi în cartierele de blocuri cu densitate mare de populaţie. În zonele centrale şi comerciale deficitul se constată mai acut pe timpul programului de lucru şi este legat de numărul mare de staţionări ,,ocazionale” generate de deplasările în scop profesional, administrativ, sănătate, servicii şi comerţ.

În zona centrală a municipiului, pe perioada zilei, spaţiile de staţionare din carosabil sau locurile de parcare de pe platformele amenajate de la nivel teran sunt ocupate în proporţie de 90-95%, cu rezultatele deja cunoscute: diminuarea capacităţii de circulaţie, scăderea semnificativă a vitezei de deplasare, creşterea noxelor şi a zgomotului, etc. Studiile realizate de Primăria Municipiului Timişoara, precum şi observaţiile zilnice făcute de inspectorii de teren ai SC ADP SA relevă creşterea semnificativă a valorilor traficului dinamic şi staţionar, deteriorarea spaţiilor verzi şi a trotuarelor prin parcări ilegale, creşterea noxelor, etc.

Deficiențele au ca efect îngreunarea circulaţiei (auto, pietonale şi de biciclişti), creşterea riscului de accidente mai ales pentru pietoni şi biciclişti, creşterea gradului de poluare fonică şi chimica şi nu în ultimul rând generează un aspect urban dezagreabil.

Remedierea/îmbunătăţirea situaţiei prezentate poate fi atinsă doar prin demersuri corelate în trei direcţii, şi anume: [2][2]

a) Dezvoltarea infrastructurii destinate parcării publice, în special al parcărilor colective în structuri multietajate – Parcul Botanic, strada Oituz – bd. Take Ionescu (Punctele Cardinale) şi bd. I. C. Brătianu (Centrul Civic, în spatele magazinului Bega);

b) Reglementarea staţionării vehiculelor pe întregul domeniu public;

c) Organizarea şi exploatarea spațiilor destinate staţionării/parcării de pe întreg domeniul public.

 

Tendințe la nivelul Uniunii Europene

Menționăm faptul că, în prima parte a anului curent, Comisia Europeană a publicat Carta albă în domeniul transporturilor, care prevede, printre altele, ca în transportul urban, la nivelul UE, până în 2030, să se reducă la jumătate numărul de mașini alimentate cu combustibil convențional (motorina și benzina), iar până în 2050, utilizarea acestor mașini în orașe să fie complet eliminată. De asemenea, se prevede luarea de măsuri pentru interzicerea totală, până în 2030, a circulației acestor mașini în centrele marilor orașe. Dacă ţintele stabilite de Comisia Europeană vor fi atinse, se estimează că emisiile de gaze cu efect de seră se vor reduce cu 60% la nivel european.

Primăria Timișoara este într-o mare dilemă decizională și investițională. Pe de o parte, a demarat acțiuni administrative pentru asigurarea de locații de parcare subterane în centrul orașului, iar pe de altă parte, dorește conservarea clădirilor istorice din aceeași zonă a orașului, venind în întâmpinarea intențiilor exprimate la nivelul Uniunii Europene, în privința reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. În plus, intenționează să-și depună candidatura pentru ,,Oraș – capitală cultural - europeană” pentru anul 2020.

Ce soluții propuneți Timișoarei pentru rezolvarea dilemei? Cum doriți să fie protejat centrul istoric? Cum soluționăm problema parcării în zona centrală?

Vă rugăm să transmiteți opiniile dvs., în scris, la adresa de email julia.tutuianu@gmail.com, miercuri, 1 iunie 2011, până la ora.15:30.

 




[1][1] Studiul de Fundamentare Istorică "Zone construite protejate - Timişoara 2011" întocmit de Direcţia Dezvoltare, propus spre aprobare prin Proiectul de hotărâre din 23.05.2011 privind aprobarea Studiului de Fundamentare Istorică "Zone construite protejate - Timişoara 2011".

[2][2] Referat privind atribuirea directa prin contract de concesiune către SC Administrarea Domeniului Public SA a unor suprafeţe de teren în vederea amenajării unor parcări subterane, Hotărârea Consiliului Local 6/25.01.2011 privind atribuirea directa prin contract de concesiune către SC Administrarea Domeniului Public SA a unor suprafeţe de teren în vederea amenajării unor parcări subterane.

 

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeanã, vã invitãm sã vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziția oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.