Acest site este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 - Investește în oameni!
Domeniu: 
Situația parcărilor
Inițiatori: 
Academia de Advocacy
Stare: 
Derulat
Data: 
12 Octombrie 2011
Categorie: 
Audieri publice simulate
Locație:
Dolj/Craiova

Motivația

Fluidizarea traficului şi parcări accesibile în inima Olteniei

 

La fel ca în celelalte mari oraşe ale ţării, şi în orașul Craiova problema traficului şi a locurilor de parcare reprezintă o provocare tot mai mare, în fiecare zi. În special centrul este sufocat de noxe şi un trafic infernal, astfel oraşul transformându-se în ultimii ani în iadul şoferilor. Nici numărul mic al locurilor de parcare nu ajută deloc, fluidizarea traficului şi parcările accesibile tuturor locuitorilor oraşului, precum şi turiştilor, fiind unele din problemele stringente pentru care autorităţile din Bănie trebuie să găsească soluţii fezabile, într-un timp cât mai scurt posibil. Este nevoie atât de soluţii pe termen scurt, care să răspundă punctual și eficient problemei locurilor de parcare, cât și de soluții pe termen lung, pentru o dezvoltare durabilă a oraşului.                                 

Municipiul Craiova, reşedinţa judeţului Dolj, este un centru urban important pentru sudul României, fiind unul dintre cei 7 poli regionali de creştere şi dezvoltare din România. Acest oraş are o populaţie de peste 300.000 de locuitori, fiind în continuă expansiune. Astfel, numărul autoturismelor deţinute de craioveni a crescut simţitor în ultimii ani, în prezent fiind înmatriculate circa 110.000 maşini şi doar 600 de locuri de parcare, amenajate în centrul oraşului – locul pe unde o mare parte din totalul maşinilor din Craiova trec des. Practic, există o maşină la 3 locuitori şi doar un loc de parcare pentru peste 180 de maşini.   

În prezent, în Craiova se percep 2 tipuri de taxe de parcare (conform HCL nr.428/2010):

•         taxa anuală-curentă, de 40 de lei/autovehicul, inclusiv vinieta, care atestă efectuarea plăţii – pentru toţi cei care deţin maşini înregistrate în evidenţa fiscală a Direcţiei Impozite şi Taxe a Municipiului Craiova cu sediul, domiciliul sau reşedinţa în Craiova;

•         taxa ocazională, cu următoarele 3 opţiuni: 40 de lei/autovehicul, inclusiv vinietă, 1 leu/zi sau 15 lei/lună – pentru cei aflaţi în tranzit în Craiova (turişti, oameni de afaceri români sau străini);

•         taxa pentru cei care nu au maşinile înregistrate în evidenţa fiscală a municipalităţii, pentru că le-au înmatriculat în alt judeţ sau altă ţară, dar au sediul, domiciliul sau reşedinţa în Craiova: aceleaşi 3 opţiuni ca și la taxa ocazională.

Există numeroase nemulţumiri din partea cetăţenilor cu privire la numărul de locuri amenajate existente în centrul oraşului. În plus, doar 57.000 din totalul de 110.000 deţinători de maşini înmatriculate în Craiova plătesc taxa anuală de parcare.

Nemulţumiri există nu numai din cauza numărului locurilor de parcare, ci şi din cauza demersurilor întreprinse de municipalitate pentru a rezolva problema parcărilor. În prezent, există proiecte de parcări adiţionale în zona Parcului Tineretului şi sub esplanada Teatrului Naţional, dar nu se arată nici un investitor interesat de acestea. În plus, oferta unei firme de a construi parcări subterane sau supraetajate automatizate a fost refuzată, deşi investitorul bucureştean a oferit o treime din banii încasaţi municipalităţii. Proiectul de amenajare de parcare subterană în zona societăţii comerciale Mercur, în asociere cu o firmă spaniolă a fost abandonat. În schimb, în trecut au fost făcute parteneriate între administraţia locală şi diverşi investitori, acestea nefiind tocmai benefice pentru oraş. Din 2001 până în 2006 Primăria a avut un contract cu Cronos Impex SRL, asociatul privat urmând a investi în parcări, în schimbul a 10% cotă cedată Primariei din încasări, lucru care nu s-a întâmplat.

Municipalitatea a întreprins şi demersuri pozitive legate de parcări: vara aceasta s-a început proiectarea parcării subterane de sub parcul din faţa Teatrului Naţional, iar proiectul de finanţare a celor 603 locuri de parcare va fi depus la Agenţia de Dezvoltare Regională pentru finanţare. Cu bani europeni de la Ministerul Dezvoltării Regionale vor fi reabilitate 6 străzi şi bulevarde importante, pe margine cărora se vor amenaja 800 de locuri de parcare. Desfinţând o staţie de taximetre pe străzile Kogălniceanu şi Unirii se vor face parcări în spic, la 45 de grade, cu capacitate dublă faţă de o parcare obişnuită.

Toate aceste soluţii tehnice propuse de decidenţii politici sunt utile pe termen scurt şi mediu, dar poate nu sunt şi cele mai benefice pe termen lung pentru oraşul Craiova şi cetăţenii acestuia.

Jan Gehl, designer de oraşe şi profesor de design urban la Şcoala de Arhitectură din cadrul Academiei Regale Daneze de Arte Frumoase din Copenhaga, crede despre locuitorii Bucureștiului că, au o idilă cu automobilul, lucru ce poate fi aplicat și celorlalte mari orașe din România. Acest fapt dăunează pe termen lung atât orașului, cât și locuitorilor lui. În toate țările din estul Europei, foste comuniste, a existat un boom al numărului de mașini, începând cu anul 1990, din cauza restricțiilor dinainte de această perioadă, acest boom având un impact negativ asupra traficului și vieții urbane. Jan Gehl propune găsirea unor exemple de dirijare și fluidizare inteligentă a traficului, îmbunătățirea condițiilor transportului în comun, o rețea de piste de biciclete, extinsă în tot orașul și centru pietonal. El dă exemple din Australia, Statele Unite ale Americii sau Franța, unde edilii au realizat că nu mai pot folosi mașinile în același mod ca în secolul trecut, deoarece se diminuează drastic calitatea aerului, oamenii devin tot mai sedentari, iar prețul bezinei și motorinei devine mai costisitor pe zi ce trece. Profesorul Gehl sfătuiește autoritățile publice din România să interzică parcarea pe trotuare, pentru că este total împotriva circulației pietonilor și să se asigure că pistele de bicilete sunt funcționale. Toate aceste măsuri conduc, pe termen mediu și lung, la o calitate sporită a nivelului de trai, un mediu mai puțin poluat și în general o viață mai plăcută pentru toți cetățenii orașului.

1.      Care sunt soluțiile dvs. la problema parcărilor din centrul orașului Craiova: parcări subterane, supraterane sau salvarea centrului prin pietonalizare, piste de bicicliști și parcări în afara orașului?

2.      Cum alegem între soluția ,,pentru acum” și soluția ,,de perspectivă”?

3.      Care sunt opțiunile disponibile, atunci când nevoia de soluționare este acută?

4.      Din datele statistice publice se evidenţiază faptul că există 110.000 de autoturisme înregistrate în Craiova şi doar 57.000 plătesc taxa anuală. Ce se întâmplă cu restul de 53.000 – sunt scutiţi de la plata taxei conform legii sau sunt maşini ale instituţiilor publice din municipiul Craiova (conform art. 42 din HCL nr.428/2010)  sau nu există un sistem de evidenţă clară a plătitorilor? Ce propuneţi pentru eficientizarea colectării taxei auto anuale?

5.      Dacă 57.000 x 40 lei este bugetul încasat de Primăria Municipiului Craiova, şi sunt evidenţiate doar 1/3 locuri de parcare, se presupune că doar o treime din buget a fost utilizat pentru amenajarea şi întreţinerea de parcări. Ce ar trebui să se întâmpe cu restul de bani, pentru ce ar trebui ei alocați de municipalitate?

Vă invităm să vă exprimați opinia, în scris și verbal, în cadrul Audierii publice simulate Fluidizarea traficului şi parcări accesibile în inima Olteniei din cadrul programului de formare profesională ,,Dialog social și advocacy”. Opinia dvs. scrisă trebuie transmisă la adresa de email depozitii@gmail.com, până cel târziu miercuri, 12 octombrie 2011, ora 15.00.

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeanã, vã invitãm sã vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziția oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.