Acest site este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 - Investește în oameni!
Domeniu: 
Situația parcărilor
Inițiatori: 
Academia de Advocacy
Stare: 
Derulat
Data: 
13 Aprilie 2011
Categorie: 
Audieri publice simulate
Locație:
Cluj/Cluj Napoca

Motivația

 

Masina – un rau necesar sau un bun destinat confortului?

 

În termeni de dezvoltare urbană, municipiul Cluj-Napoca este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipaţi cu facilităţi moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice).

In municipiul Cluj-Napoca exista circa 100.000 de autoturisme.

Situatia actuala a locurilor de parcare defalcate pe cartiere este urmatoarea:

  • Gheorgheni 6.500
  • Marasti 8.246
  • Manastur 10.869
  • Grigorescu 3.425
  • Zorilor 2.973
  • Zona centrala 420
  • Total 32.433 locuri de parcare, din care plata orara 3.159, parking 452 de locuri.

Regimul de plata pentru parkinguri este unul de abonare anuala, spre deosebire de cel al parkingurilor publice din zonele centrale, care ofera tarifare orara.

In municipiul Cluj-Napoca exista in acest moment urmatoarele proiecte de construire de parkinguri de cartier:

 

Gheorgheni, Str. Baisoara nr. 1-3

354 locuri

3.342,5 mp spatiu verde

4.671.361 lei fara TVA

Marasti, str. Fabricii 5 / str. Fabricii de Zahar 4

310 locuri

2.251,2 mp spatiu verde, din care 380 mp spatii de joaca

7.243.348 lei fara TVA

Manastur, str. Mehedinti

120 locuri

1.910,85 mp

 

Manastur, Str. Mehedinti – Negoiu

300 locuri

1.570,00 mp

 

Manastur, Str. Primaverii

446 locuri

3.064,37 mp spatiu verde

17.030.384 lei

 

Potrivit municipalităţii, in primul trimestru din 2011 Primaria Cluj-Napoca a incasat suma de 3.402.886,92 lei din taxa de parcare, cu 6,8% mai mult fata de aceeasi perioada a anului 2010, cand a incasat suma de 3.185 157,35 lei.

 Pana la sfarsitul lunii martie 2011 s-au depus 3.844 cereri de alocare a unui loc de parcare. Din cele 20.349 de locuri de parcare cu abonament din cartierele municipiului, 18.969 au fost achitate, iar 1.380 de locuri de parcare cu abonament au fost declarate vacante dupa data de 31 martie a anului in curs. Acestea  vor fi repartizate conform Regulamentului aprobat prin HCL 25/2010, in ordinea depunerii cererilor.[1]

In 2010 s-au creat 2019 locuri noi de parcare prin metode precum – instituirea de sensuri unice pe anumite strazi, identificarea si amenajarea locurilor virane (pe care oricum se parca), reorganizarea spatiilor existente, cu protejarea spatiilor verzi si amenajarea corespunzatoare a zonelor de acces.[2]

Asadar, pe baza datelor oficiale sintetizate, remarcam doua tendinte principale:

  • accentul pus de municipalitate pe dezvoltarea parkingurilor de cartier, evidentiat atat prin prisma lucrarilor finalizate, cat mai ales prin prisma celor in curs de constructie;
  • existenta, aparent paradoxala, a locurilor de parcare vacante, tocmai in aceste parkinguri de cartier.

In aceste conditii, pe fondul datelor statistice ce reliefeaza nevoia indiscutabila de locuri de parcare, se ridica problema prioritizarii acestor nevoi, din punct de vedere zonal.

  1. Sunt prioritare parkingurile de cartier? Sunt ele mai prioritare decat parkingurile centrale?

Problema prioritizarii este cu atat mai acuta cu cat, exista cetateni din imediata apropiere a acestor parkinguri de cartier care sunt nemultumiti si isi exprima totalul dezacord cu privire la amplasamentul si terenul insufucient alocat acestor parkinguri.

In data de 11 aprilie 2011, consilierii locali clujeni au discutat despre reamplasarea parkingului care trebuia construit pe strada Aurel Vlaicu, pe un nou amplasament, în Mănăştur.[3] “(...) locatarii blocurilor care se află în imediata vecinătate a amplasamentului au depus o serie de contestaţii, exprimându-şi dezacordul faţă de construirea parkingului pe strada Aurel Vlaicu nr. 38-42. Prin nenumărate adrese s-a adus la cunoştinţa locuitorilor din zonă că înainte de eliberarea autorizaţiei de construire a fost întocmit de către Centrul de mediu şi sănătate Cluj studiul de evaluare a riscului şi impactului asupra stării de sănătate a populaţiei în relaţie cu obiectivul, studiu din care a rezultat că obiectivul propus nu va avea un impact semnificativ asupra populaţiei. Cu toate aceste explicaţii, locuitorii din zonă au continuat protestele, fapt pentru care s-a renunţat la continuarea proiectului”, se explică în proiectul de hotărâre. Prin urmare, municipalitatea a luat decizia mutării parkingului în cartierul Mănăştur, pe strada Mehedinţi, în zona cuprinsă între albia Pârâului Calvaria şi blocul D4 din strada Mehedinţi 58-60.

Referitor la situatia parcarilor in zona centrala a municipiului Cluj-Napoca, mentionam faptul ca, centura Clujului inca nu este terminata, desi se lucreaza din 2006 si costul proiectului s-a triplat.[4] Cele doua centuri ale Clujului, centura Cluj Est si centura de nord Apahida-Bulevardul Muncii, raman in continuare nefinalizate, deoarece Ministerul Transporturilor a acumulat restante foarte mari la plata lucrarilor, dar si din cauza ca centura s-a surpat. Alunecarea masiva de teren, in lungime de patru kilometri, a necesitat relicitarea unor lucrari de constructii, potrivit Evenimentului Zilei. [5]

Drept urmare, in ceea ce priveste circulatia rutieră în municipiu, există disfunctionalităti generale datorate lipsei unor legături functionale între punctele de penetrare în municipiu (după cum reiese si din PUG-ul în vigoare în 2009). Astfel, traversarea pe directia V-E (Oradea – Dej) precum si pe directia S-N (Turda – Zalău) se face prin centrul orasului, din lipsa de alternative prezente ale traseele ocolitoare (constrangerile de relief fac dificila realizarea acestora). Traversarea este îngreunată de aglomeratia la intrarea / iesirea din oras, mai ales la ore de vârf, cauzată de lătimea insuficientă a benzilor de circulatie. De asemenea, lipsesc legăturile functionale între centrul orasului si marile cartiere de locuit.

In plus, in zona centrală a municipiului se constată fluxuri mari de pietoni care se suprapun peste fluxuri auto importante, existand doar trei trasee pietonale în spatii proprii (B-dul Eroilor, P-ta Muzeului, str. Corvin).

La momentul actual, in zona centrala a orasului sunt rezervate legal 26 de locuri de parcare la sol, dar soferii care fac turul stradutelor pentru a gasi un loc liber se intalnesc deseori cu improvizatii de metal si portari de institutii zelosi care pazesc locurile de stationare din preajma unor institutii.[6]

In privinta parkingurilor, in zona centrala s-au construit 3 asemenea parcari supraterane, dintre care unul este al primariei si doua private. Este vorba Parkingul Primariei, cu 382 de locuri, Parkingul Marasti, cu 250 de locuri, si Parkingul Multiplex Leu, cu 425 de locuri.

Dinspre zona privata, Mircea Chertes, acţionarul principal la Parking Mărăşti, spune că a vrut să intre în insolvenţă cu societatea în urmă cu un an, iar Omul de afaceri Radu Vlas spune că parcarea înregistrează pierderi, având încasări zilnice între 400 şi 600 de lei. La îndemnul băncii finanţatoare, Vlas spune că va fi nevoit să închidă în curând parcarea Leul.[7]

  1. In aceste conditii, care ar fi modalitatea optima de finantare a parcarilor subterane si supraterane centrale?

In perspectiva tendintelor evidentiate de Szabolcs Guttmann, fostul arhitect-şef al Sibiului şi artizan al proiectului Sibiu – Capitală Culturală Europeană, cum că soluţia pentru revigorarea centrului oraşului Cluj-Napoca este strategia de pietonalizare, după ce marile “firme” de magazine au preferat să se mute în complexurile comerciale din Iulius Mall şi Polus Center[8], esential devine transportul in comun.

Transportul în comun in municipiul Cluj-Napoca se realizează pe 342 km din reţeaua de drumuri interne, prin intermediul mai multor linii de autobuz, troleibuz şi tramvai, insa:

  • Majoritatea liniilor de transport urbane s-au format acum mai bine de 20 de ani şi s-au grefat pe necesităţile oraşului în diverse etape de dezvoltare;
  • Aglomerare, încărcare a troleibuzelor, simţită mai ales între 7:20 şi 7:40 dimineaţa, perioadă ce este considerată a fi critică, datorită numărului mare de elevi care pleacă la şcoală;
  • Vechimea mare a maşinilor este o problemă importantă, unele maşini fiind în circulaţie de peste 15 ani, maxima admisă fiind de 8, conform legii;
  • Absenţa unor sisteme „inteligente” pentru transportul public de persoane;
  • Număr redus de mijloace de transport adecvate pentru persoanele cu handicap.

Serviciile de taximetrie sunt satisfacatoare.

  1. In acest context, cum putem facilita accesul in zona centrala in timp util si cu costuri atractive?

 

NOTA: Uniunea Europeana are in vedere initierea unei politici publice cu obiectiv eliminarea traficului de autovehicole din orase pana la nivelul anului 2050.

 

VIZIUNEA municipiului Cluj Napoca

Cluj Napoca va fi un centru regional al inovaţiei şi oportunităţilor, o destinaţie turistică atractivă, un loc plăcut în care să trăieşti, să munceşti şi să studiezi; un oraş cu autorităţi locale responsabile şi deschise, cu cetăţeni activi şi o comunitate de afaceri dinamică şi implicată.

(http://www.primariaclujnapoca.ro/doc/strategie/Strategia_Municipiului_Cl..., decembrie 2006)

Viziunea Zonei Metropolitane Cluj

Zona Metropolitana Cluj va deveni polul magnetic al României pentru antreprenori, profesionisti si tineri. Locul unde te dezvolti, ai succes si-ti cresti copiii. Mediul adecvat pentru inovatie si tehnologii înalte.

(http://www.primariacj.ro/docs/propiecte%20dezbateri/zona%20metropolitana... metropolitana%20Cluj-Napoca.pdf, iunie 2009)

 

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeanã, vã invitãm sã vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziția oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.