Acest site este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 - Investește în oameni!
Domeniu: 
Situația parcărilor
Inițiatori: 
Academia de Advocacy
Stare: 
Derulat
Data: 
23 Noiembrie 2011
Categorie: 
Audieri publice simulate
Locație:
București/Bucuresti

Motivația

Bucureştiul – deficitar la capitolul parcări

Idila bucureştenilor cu automobilul trebuie să înceteze!

 

 

Bucureştenii au o idilă cu automobilul’, susţine Jan Gehl, designer de oraşe şi profesor de design urban la renumita Şcoală de Arhitectură din cadrul Academiei Regale Daneze de Arte Frumoase din Copenhaga. Şi mai mult decât în orice alt oraş al ţării, în capitală problema traficului şi a locurilor de parcare reprezintă o provocare din ce în ce mai mare, zi de zi. În special centrul este sufocat de noxe şi un trafic infernal, astfel oraşul transformându-se în ultimii ani într-un iad pentru şoferi. Nici numărul mic al locurilor de parcare nu ajută deloc, fluidizarea traficului şi parcările accesibile tuturor locuitorilor oraşului, precum şi turiştilor, fiind unele din problemele stringente pentru care autorităţile din Bucureşti trebuie să găsească soluţii fezabile într-un timp cât mai scurt posibil. Este nevoie de soluţii pe termen scurt, care să răspundă punctual și eficient la problema locurilor de parcare, cât și de soluții pe termen lung, pentru o dezvoltare durabilă a oraşului.

Să-ţi lași maşina într-o parcare din Bucureşti este o adevărată aventură, având în vedere numărul mic de locuri de parcare. Faptul acesta este atestat şi de cele mai recente statistici, care ne arată că la o populaţie de circa 2 milioane de locuitori sunt înmatriculate aproape 1.500.000 de autoturisme, la care se adaugă alte 500.000 de maşini care tranzitează zilnic oraşul. Din păcate, toţi aceştia se bat pe mai puţin de 450.000 de locuri de parcare oferite de primăriile de sector şi de Primăria Generală. Pe sectoare, situaţia locurilor de parcare este următoarea: 70.000 locuri de parcare în sectorul 1, 113.000 în sectorul 2, 100.000 în sectorul 3, 40.000 în sectorul 4 şi doar 19.000 în sectorul 5 şi 40.000 în sectorul 6. La acestea se adaugă încă 35.000 de locuri de parcare create de Primăria Generală a Capitalei şi cele aproximativ 40.000 pe marile artere unde nu este interzisă parcarea. Asta înseamnă că, există aproximativ 5 maşini pe un loc de parcare în timpul programului de lucru, iar noaptea, pentru rezidenţi, raportul este de 3-4 maşini pe un singur loc de parcare. În plus, sistemul rutier din Bucureşti a fost dimensionat pentru doar 200.000 de autoturisme. Toate acestea nasc nenumărate probleme pentru locuitorii oraşului, stres zilnic şi haos total nu doar în centrul suprasaturat de traficul rutier, ci şi pe bulevardele şi pasajele din toate cele 6 sectoare ale capitalei. Situaţia a ajuns în acest stadiu alarmant din cauza dezinteresului autorităţilor faţă de problema locurilor de parcare şi a proiectelor total neinspirate iniţiate în trecut.

Pe lângă parcările publice, în capitală există 2.415 locuri în parcări subterane private. Aceste parcări subterane sunt amenajate, în general, în zone în care populaţia nu are acces la ele şi prea puţine în cartiere mărginaşe. Aproape toate parcările sunt grupate în zona centrală şi nu au indicatoare care să îţi spună cum ajungi la ele. În plus, costă şi foarte mult. De aceea nu sunt ocupate aproape niciodată.

 

Pe lângă nemulţumirile legate de numărul foarte scăzut de locuri de parcare şi traficul infernal din oraş, bucureştenii mai sunt nemulţumiţi şi de sistemul de ridicare a maşinilor. În fiecare lună, în jur de 3.400 de maşini parcate ilegal sunt ridicate de pe străzile Bucureştiului, în special de pe marile bulevarde şi din intersecţii, sectorul 5 fiind singurul unde nu se efectuează ridicări de maşini. Taxele de ridicare a autovehiculelor se ridică la valori între 500 şi 700 de lei, depinzând de sectorul de unde a fost maşina ridicată. Astfel, cele 5 firme care se ocupă de ridicarea şi depozitarea maşinilor încasează sume astronomice, între începutul anului 2009 şi septembrie 2010 fiind vorba de nu mai puţin de 10 milioane de euro. Din păcate, din toţi aceşti bani încasaţi, nu intra nimic la bugetele locale. Excepţie face doar sectorul 1, unde societatea contractată cedează 20% din încasări primăriei. Ridicarea maşinilor parcate neregulamentar este cea mai profitabilă în sectorul 6, unde firma Ilcor Auto a încasat 3 milioane de euro.

Strategia Primăriei Capitalei în privinţa locurilor de parcare este una simplă: interzicerea parcării supraterane pe trotuar sau pe prima bandă de circulaţie în zona centrală şi construirea de parcări subterane. Municipalitatea are pe agendă derularea mai multor proiecte care se adresează rezolvării penuriei de locuri de parcare. În primul rând, pentru a decongestiona traficul din centrul şi nordul Bucureştiului şi a înlesni găsirea unui loc de parcare în aceste zone, se intenţionează construirea a 6.000 de locuri de parcare, în majoritate subterane. În ianuarie 2009, primarul Sorin Oprescu anunţa că, în câteva luni vor începe lucrările de construcţii la 8 parcări subterane: la Universitate, Piaţa Alba Iulia, Piaţa Dorobanţi, Edgar Quinet, Piaţa Constituţiei, Walter Mărăcineanu, Piaţa Charles de Gaulle şi Piaţa Presei. Totuşi, până în 2011, doar la Universitate s-au început lucrările, fiind planificate a fi finalizate în 2012. Această parcare, construită în parteneriat public-privat, va avea 380 de locuri şi un cost de 32.9 milioane de euro (fără TVA), ceea ce înseamnă ca Primăria va cheltui aproximativ 86.000 de euro pentru un loc de parcare; costul aproximativ pe care îl vor plăti bucureştenii pentru a parca acolo ajungând la 0,38 de euro/oră.

Pentru celelalte locaţii menţionate se poartă încă discuţii, după cum urmează: Piaţa Alba Iulia - 2.190 de locuri, Piaţa Charles de Gaule - 603 locuri, Piaţa Walter Mărăcineanu - 240 de locuri, pe Edgar Quinet - 382 de locuri sau la intersecţia dintre bulevardul Lascăr Catargiu şi strada Henri Coandă - 36 locuri.

Nu numai în zonele centrale sau pe marile bulevarde există probleme cu locurile de parcare, ci şi în zonele de blocuri. Dar aici iniţiativele sunt mult mai firave, în ultima vreme iniţiindu-se construirea a doar 40 de locuri în cartierul Tei, şi 20 în Pantelimon.

O soluţie foarte eficientă, pe care autorităţile bucureştene ar trebui s-o ia în considerare, este sistemul Park & Ride, practicat în unele din marile capitale europene, cel mai cunoscut şi eficient astfel de sistem fiind operat în Londra, unde există 60 de parcări care deservesc 8 din cele 11 linii de metrou. Mulţi dintre şoferii care circulă la orele de vârf în Bucureşti locuiesc deja în localităţile limitrofe ale capitalei: Pipera, Tunari, Voluntari, Ştefăneşti, Otopeni, Mogoşoaia, Chitila, Chiajna, Roşu, Popeşti-Leordeni, Berceni şi Pantelimon, lucrând, însă, tot în capitală. În acest context, un sistem Park & Ride în jurul reţelei de metrou, cel mai eficient sistem de transport în comun din Bucureşti, ar fi o alternativă pentru cine nu vrea să străbată oraşul cu maşina. Metroul bucureştean transportă peste 600.000 de călători în fiecare zi lucrătoare. Existenţa unor parcări în jurul staţiilor de metrou - mai ales în cazul celor de la capetele de linie – ar putea descuraja pătrunderea maşinilor în oraş. Astfel de parcări ar putea ajuta la fluidizarea traficului şi ar putea reduce numărul de maşini care ajung în zonele centrale sau străbat oraşul.

Alte posibile soluţii pentru traficul din Bucureşti sunt: traseele unice pentru autobuze, sensurile unice, parcările centrale şi de cartier, crearea unui inel de circulaţie median, noi magistrale de metrou sau linii de tren urban, sau chiar parcările etajate.

În plus, s-au elaborat norme privind numărul minim de locuri de parcare care trebuie asigurat pentru noile construcţii şi amenajări autorizate pe teritoriul municipiului Bucureşti, precum şi o "Strategie de parcare pe teritoriul municipiului Bucureşti", bazată pe "Studiul complex asupra transportului urban în oraşul Bucureşti şi aria sa metropolitană", realizat de Agenţia de Cooperare Internaţională din Japonia (JICA), şi prin care se propune realizarea unui sistem de parcare în zona centrală, prin construirea unui număr de 15.000 locuri de parcare. Pentru realizarea acestui obiectiv, Primăria Municipiului Bucureşti a primit un grant de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. De asemenea, există un grup de specialişti care lucrează la "Conceptul Strategic Bucureşti 2035". Strategia va lua forma instituţională a unui nou PUG care ar trebui aprobat în anul 2012 de Consiliul General al Capitalei.

Toate soluţiile tehnice propuse de decidenţii politici sunt utile pe termen scurt şi mediu, dar poate nu sunt şi cele mai benefice pe termen lung pentru București şi cetăţenii acestuia.

Jan Gehl este de părere că, utilizarea extensivă a automobilului dăunează pe termen lung atât orașului, cât și locuitorilor lui. În toate țările din estul Europei, foste comuniste, a existat un boom al numărului de mașini, începând cu anul 1990, din cauza restricțiilor dinainte de această perioadă, acest boom având un impact negativ asupra traficului și vieții urbane. Jan Gehl propune găsirea unor exemple de dirijare și fluidizare inteligentă a traficului, îmbunătățirea condițiilor transportului în comun, o rețea de piste de biciclete, extinsă în tot orașul, și centru pietonal. El dă exemple din Australia, Statele Unite ale Americii sau Franța, unde edilii au realizat că nu mai pot folosi mașinile în același mod ca în secolul trecut, deoarece se diminuează drastic calitatea aerului, oamenii devin tot mai sedentari, iar prețul bezinei și motorinei devine mai costisitor pe zi ce trece. Profesorul Gehl sfătuiește autoritățile publice din România să interzică parcarea pe trotuare, pentru că este total împotriva circulației pietonilor și să se asigure că pistele de bicilete sunt funcționale. Toate aceste măsuri conduc, pe termen mediu și lung, la o calitate sporită a nivelului de trai, un mediu mai puțin poluat și în general o viață mai plăcută pentru toți cetățenii orașului.

  1. Care sunt soluțiile dvs. la problema parcărilor din centrul orașului Bucureşti? Dar pentru parcările din zonele de blocuri?
  2. Cum alegem între soluția ,,pentru acum” și soluția ,,de perspectivă”?
  3. Care sunt opțiunile disponibile, atunci când nevoia de soluționare este acută?

Vă invităm să vă exprimați opinia, în scris și verbal, în cadrul Audierii publice simulate Bucureştiul – deficitar la capitolul parcări din cadrul programului de formare profesională ,,Dialog social și advocacy”. Opinia dvs. scrisă trebuie transmisă la adresa de email depozitii@gmail.com, până cel târziu miercuri, 23 noiembrie 2011, ora 12:30.

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeanã, vã invitãm sã vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziția oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.