Acest site este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 - Investește în oameni!
Domeniu: 
Situația parcărilor
Inițiatori: 
Academia de Advocacy
Stare: 
Derulat
Data: 
27 Iunie 2012
Categorie: 
Audieri publice simulate
Locație:
București/București

Comunicat post sinteză

În marile oraşe, parcarea este o afacere atât de rentabilă

încât ar trebui să atragă uşor investitori interesaţi

să intre în parteneriate public-private

 

Cele 50 de depoziţii expuse la audierea publică simulată pe tema parcărilor, organizată la Bucureşti de Primăria Generală a Capitalei cu asistenţa tehnică a Academiei de Advocacy, au generat o colecţie valoroasă de idei şi soluţii pentru administraţia publică locală.

În lipsa unui master-plan al traficului, în Bucureşti avem, paradoxal, parcări neocupate şi, în acelaşi timp, străzi blocate de maşini.

Parcarea gratuită în primele zece minute de staţionare şi limitarea parcării la maximum două ore în centru ar putea descongestiona Capitala.

Psihologic, românii din marile oraşe s-au obişnuit cu blocurile etajate şi, de aceea, acceptă mai uşor parcările supraetajate modulare de tip carusel, din materiale uşoare, lesne de montat, demontat şi mutat ulterior în alte locaţii.

O idee simplă şi eficientă, inspirată de la organizatorii de spectacole rock este cea a parcării modulare interschimbabile, cu un etaj unic şi fără fundaţie, ce poate fi creată pe terenurile plate dintre blocuri. Cu o investiţie de doar 2.000 de euro, pe un teren de 500 de metri pătraţi, o copertină rigidă şi câţiva stâlpi de susţinere din duraluminiu, uşor de demontat, se transformă într-o parcare rezidenţială cu module ce pot fi schimbate între ele. Parcarea demontabilă poate fi mutată oricând, iar terenul poate fi redat vechii destinaţii. În Serbia s-a dovedit o idee de succes.

La cele mai aglomerate intrări în oraş dinspre autostrăzile A1 şi A2 şi dinspre DN1 sunt necesare parcări de tip "park & ryde". De asemenea, la toate capetele magistralelor de metrou trebuie să existe în viitor parcări spaţioase, iar reţeaua Metrorex trebuie extinsă până la toate intrările importante în oraş dinspre diverse destinaţii.

După lecţia predată de Boston, pe baza fondurilor dedicate polului de dezvoltare Bucureşti în viitoarea programare 2014-2020, pentru dezvoltarea ecologică a oraşului ar putea fi combinate aceste parcări "park & ryde" cu un sistem de şosele subterane în toată zona centrală, pentru ca la suprafaţă să se poată dezvolta apoi liber parcuri şi spaţii verzi.

Un culoar special de circulaţie rezervat mijloacelor de transport în comun, autobuze etajate, o linie de transport în comun business ceva mai scumpă pentru călătorii mai pretenţioşi la confort, un parc auto modernizat de transport în comun cu aer condiţionat şi reducerea timpilor de aşteptare ar putea creşte atractivitatea transportului în comun.

Pe baza unor proiecte de responsabilitate socială a marilor corporaţii cu sediul în Capitală, pot fi dezvoltate parcări şi centre de închiriat biciclete la tarife modice, amplasate în toate marile parcări publice de la gurile de metrou şi la intrările în oraş, unde oamenii îşi pot lăsa maşina şi porni mai departe spre centru pe bicicletă.

În fostele mari întreprinderi de stat pot fi amenajate, în parteneriat public-privat cu actualii investitori, parcări generatoare de venituri, iar prin reconfigurarea trotuarelor şi tramei stradale după modelul preluat de la Constanţa, ar putea fi create numeroase alveole pentru parcarea autoturismelor.

Turiştii ar putea beneficia de o hartă cu amplasarea parcărilor şi de o mai bună semnalizarea a acestora.

"Parcarea-pensiune" le-ar putea permite celor plecaţi în concediu în străinătate să-şi lase maşina în siguranţă într-un spaţiu păzit special amenajat, lăsând liber un loc de parcare publică în zonele rezidenţiale până la întoarcerea lor din concediu.

La demisolul blocurilor se pot amenaja locuri de parcare, iar pe prima bandă a marilor bulevarde aglomerate ar trebui permisă parcarea doar între 18 şi 7 dimineaţa, în ideea "stradă ziua, parcare noaptea".

Tarifele de parcare trebuie să fie rezonabile pentru nevoie şi prohibitive pentru lux. Autoturismele de tip SUV şi Jeep pot beneficia de parcări dedicate la tarife mai ridicate, iar deţinătorilor acestor autoturisme, ce nu se încadrează în definiţia maşinii mici de oraş, cu consum redus de combustibil, ar putea să li se perceapă suplimentar o taxa specială de circulaţie urbană.

Dacă visăm la autostrada suspendată, unii participanţi la audierea publică au supralicitat cu adăugarea în ambiţiosul proiect futurist a unor trotuare rulante suspendate.

Un abonament modic anual de 100 de lei, plătit de fiecare deţinător de maşină înmatriculată în Bucureşti, ar fi o sursă sigură de investiţii ce ar spori anual stocul existent de parcări cu 15%.

Mărirea de cinci ori a amenzii aplicate constructorilor care nu prevăd suficiente locuri de parcare la subsolul noilor imobile de locuinţe - de la 10.000 la 50.000 de euro pe fiecare loc de parcare în minus pe care nu îl asigură de la momentul dării în funcţiune a clădirii în raport cu numărul de apartamente din imobil - ar descuraja acest comportament al investitorilor imobiliari, pentru care va deveni mai rentabilă construirea unui nivel de parcare subterană, care costă circa două milioane de euro. În contrapartidă, primăriile de sector ar putea sprijini constructorii corecţi prin punerea gratuită la dispoziţie a utilajelor administraţiilor şi regiilor din subordine pentru săparea fundaţiei acestor parcări subterane şi pentru transportul în afara oraşului a pământului dislocat.

Modificarea regulamentului local pentru ridicarea maşinilor parcate neregulamentar ar trebui să urmărească trei principii: taxele şi amenzile încasate să ajungă în proporţie de 100% în bugetul local, acest serviciu să fie preluat de la clientela privată de partid şi să redevină un serviciu public, iar un loc în consiliul de administraţie al regiei publice să fie rezervat reprezentantului asociaţiei proprietarilor de autoturisme, care se va asigura ca aceştia să nu mai fie în viitor victime ale abuzurilor celor ce le ridică maşinile.

În zona centrală a oraşului ar putea fi autorizat un număr de centre comerciale mari subterane, cu condiţia obligării investitorilor să asigure de patru ori mai multe locuri de parcare decât cele necesare clienţilor şi angajaţilor centrului şi a punerii gratuite la dispoziţia Primăriei, ca parcări publice, a celor excedentare. În plus, aceste centre comerciale subterane ar reduce costurile de aprovizionare cu marfă ale micilor comercianţi din centrul oraşului.

Parcările rezidenţiale în hale metalice învelite în verdeaţă ar putea fi transformate în afaceri sociale ce pot beneficia de finanţare din credite bancare fără dobândă, cu condiţia ca 20% din taxele de parcare încasate să fie donate apoi copiilor bolnavi de cancer pe tot timpul existenţei construcţiei.

Parteneriatul între Consiliul Local al Municipiului Bucureşti, Ministerul Transporturilor, SNCFR şi Metrorex poate eficientiza traficul de tranzit metropolitan prin transformarea Gării de Est în staţie de transport intermodal urban şi utilizarea mai eficientă de axei feroviare spre aeroportul Otopeni.

Fiecare loc de parcare poate fi eficientizat prin utilizarea lui de către mai mulţi şoferi pe diferite segmente orare.

Medicii specialişti şi de familie din policlinicile private din zona centrală au constatat cum stresul găsirii unui loc de parcare creşte semnificativ tensiunea arterială a pacienţilor lor. De aceea, au propus să doneze Primăriei, în următorii doi ani, câte un leu din fiecare prestaţie medicală încasată de la pacienţii lor, pentru a sprijini terminarea cu şase luni mai repede a trei parcări centrale demarate deja şi cu condiţia rezervării pentru clienţii şi angajaţii policlinicilor a unui număr de locuri de parcare în acestea. Se estimează că s-ar strânge astfel două milioane de lei în fiecare lună.

Partidul Pietonilor a propus introducerea unor limite de poluare drastice pentru autovehiculele ce vor să circule în Bucureşti şi scoaterea rapidă din circulaţie a celor ce depăşesc aceste limite, sub ameninţarea unor amenzi de mii de euro pentru neconformare, înjumătăţirea numărului de benzi auto şi înlocuirea lor cu benzi pentru biciclete, introducerea trenului urban pentru Bucureşti şi crearea unei platforme GIS bazate pe Google Maps care să transmită informaţii deţinătorilor de telefoane inteligente, de tip smartphone, privind locurile de parcare libere disponibile în diferite locaţii. Investiţia iniţială în montarea unor piloni mobili retractili opritori, acţionaţi cu telecomandă, în 1.000 de locaţii din parcările rezidenţiale ar putea fi recuperată ulterior de la utilizatori printr-o taxă de 20 de euro plătită de fiecare proprietar de autoturism persoană fizică din zonă şi de 35 de euro pentru firmele cu sediul în blocuri.

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeanã, vã invitãm sã vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziția oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.