Acest site este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 - Investește în oameni!
Domeniu: 
Situația parcărilor
Inițiatori: 
Academia de Advocacy
Stare: 
Derulat
Data: 
27 Iunie 2012
Categorie: 
Audieri publice simulate
Locație:
București/București

Bibliografie

Descarcă Bibliografie

Peste 1.200.000 de maşini au în acest moment numere de Bucureşti. De fapt, însă, prin Bucureşti circulă 1.850.000 de autoturisme. Zilnic, şoferii fac peste 900.000 de deplasări în Capitală. Ce-i drept, cu viteza melcului, o maşină circulând în medie cu 30 km/h. La orele de vârf, gradul de saturare al arterelor este de 70%. 50.000 de maşini tranzitează zilnic doar centrul oraşului. Câteva sute rămân staţionate aici, zilnic, în medie câte 7 ore.

S-a constatat o depăşire de 10 ori a volumelor de trafic faţă de nivelul de solicitare înregistrat în 1990, utilizându-se aceleaşi reţele de infrastructură, subdimensionate în raport cu solicitarea. Efectul este dramatic atât la nivelul sistemului arterelor de circulaţie, cât şi asupra cererii de spaţii pentru staţionare, parcare şi garare a autovehiculelor, atât la domiciliu, cât şi pe parcursul lanţurilor zilnice de deplasare.

 

Parcarea mai scumpă în centru şi taxele de tranzit ar descuraja călătoriile cu automobilul în zona centrală

Un plan integrat de dezvoltare urbană la care Primăria munceşte de cinci ani a fost pus în dezbatere publică în aprilie 2012. Bucureştiul are nevoie de o politică de transport care să descurajeze călătoriile cu automobilul în zona centrală. Parcările mai scumpe în centru şi taxele de tranzit sunt doar două dintre soluţii prevăzute în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană. Dacă va fi adoptat de către aleşii locali, proiectul va avea nevoie pentru implementare de peste 100 de milioane de euro, bani proveniţi din fonduri europene.

 

Politica de management al parcărilor şi Planul de dezvoltare durabilă a municipiului Bucureşti

Planul de dezvoltare durabilă a municipiului Bucureşti 2009-2012 prevedea construcţia parcărilor supra- şi subterane atât în zonele cu trafic intens, cât şi în zonele de reşedinţă.

Amenajarea câtorva parcări de suprafaţă ar absorbi interdicţiile de circulaţie auto pe anumite străzi. Conform planului, erau prevăzute parcări amplasate pe terenurile virane adiacente unor străzi: Sfânta Vineri - 300 de locuri de parcare, Gabroveni - 200 de locuri, Căldărari - 140 de locuri şi Toma Caragiu - 300 de locuri.

Facilitatea de parcare de la Gara de Nord era, de asemenea, un proiect prioritar în politica de management al parcărilor.

Primăria sectorului 1 a lansat cel mai complex program de regenerare urbană desfăşurat la nivelul Capitalei - o premieră pentru România - care vizează zonele ansamblurilor de locuinţe Chitila, Bucureştii Noi, Pajura, Dămăroaia şi Aviaţiei din sectorul 1 unde, printre altele, vor fi amenajate spaţii verzi şi locuri de parcare.

 

Ce panglici mai taie primarul Oprescu în preajma alegerilor?

Un număr de şapte obiective de investiţii se apropiau de inaugurare

până la mijlocul lunii iunie, în condiţiile în care alegerile locale erau programate pentru 10 iunie 2012. Printre ele se numărau parcarea subterană din Piaţa Universităţii şi cea supraterană de la Arena Naţională.

Prima va avea trei nivele şi va dispune de 420 de locuri pentru autoturisme şi 25 pentru motociclete.

Cealaltă parcare va avea un total de 1.300 de locuri, pe patru nivele şi două staţii ecologice pentru spălat maşini. Pe terasa parcării vor fi amenajate terenuri de sport. Clădirea parcării ecologice va fi îmbrăcată în iederă, iar în jurul construcţiei vor fi plantaţi arbuşti.

Pe acoperiş va fi amenajat un teren de sport. Cu o suprafaţă de 10.800 metri pătraţi, terenul va fi destinat jocului de fotbal şi va fi realizat cu posibilitatea diversificării destinaţiei sale prin divizarea în patru zone mai mici în care se vor putea desfăşura meciuri de minifotbal, handbal, baschet şi tenis. Pentru protecţia jucătorilor şi atenuarea zgomotelor produse de căderea mingilor, podelele vor fi acoperite cu covoare din cauciuc granulat de diverse culori şi cu marcaje longitudinale care vor delimita terenurile de sport.

Vor fi patru lifturi cu care se va face accesul în partea de sus a parcării. În partea de nord şi în cea de vest vor fi parazăpezi, pentru a putea fi folosită şi pe timp de iarnă, precum şi sistem antiîngheţ.

Parcarea va avea afişaj electronic care va comunica numărul locurilor rămase disponibile.

Un număr de 1.250 de locuri de parcare vor fi repartizate pe sistemul "primul venit, primul servit". La acestea se vor adăuga 116 locuri pentru staff-ul tehnic.

În 14 mai, când primarul Sorin Oprescu anunţa că parcarea cu teren de fotbal pe acoperiş de la Naţional Arena va fi gata în circa o lună, preciza faptul că 700 de locuri din această parcare parţial terminată, mai exact la nivelurile 1 şi 2, au fost deja ocupate la finala Europa League.

În afara evenimentelor organizate pe stadion, parcarea va putea fi utilizată de locuitorii din zonă. Contra cost, riveranii vor putea închiria locuri de parcare în curtea Arenei Naţionale la tarife similare celor pentru parcările rezidenţiale.

Lucrările au început în luna septembrie a anului 2011 şi trebuie finalizate în iunie 2012. Costul proiectului investiţional este de 8,5 milioane de euro.

În prezent, la Arena Naţională sunt disponibile 200 de locuri în parcarea subterană şi alte 500 în curtea stadionului, accesul auto şi cel pietonal urmând a fi făcute din aleea de acces la stadion.

În campania electorală, primarul general s-a folosit de clădirea parcării pentru a se promova. Astfel, pe faţada imobilului a fost pus un banner pe care scria "prof. dr. Sorin Oprescu, primar general al Municipiului Bucureşti 2008-2016".

 

Lansare electorală şi la Piaţa Obor

În schimb, parcarea supraterană de 200 de locuri de la Obor era încă în lucru la 21 mai 2012, data la care ar fi trebuit ca primele maşini să poată parca în faţa noii pieţe, la un preţ promoţional de 2 lei pe oră, conform declaraţiilor primarului sectorului 2, Neculai Onţanu.

Potrivit lui Mircea Cristian Gheorghiu, preşedintele executiv al Asociaţiei Frontul Negustoresc Obor: "Tot ce e făcut acolo este provizoriu şi de mântuială. Am văzut asfaltul turnat direct pe pământ, nu conform standardelor, amestec cu pietriş şi nisip. În şase luni o să se strice, ca în Parcul Păsărari. Lansarea este electorală."

Panourile deja instalate în zonă anunţă că bucureştenii vor avea acces în parcarea păzită pe baza unei cartele magnetice. Riveranii vor putea parca gratuit peste noapte, în intervalul orar 22-06.

După finalizare, noua parcare supraterană va dubla numărul de locuri de parcare din zonă, o construcţie similară destinată doar clienţilor pieţei, cu aproape 200 de locuri, fiind deja în funcţiune.

 

Parcări inteligente în sectorul 2

În data de 17 februarie, în cadrul unei consultări publice, primarul Neculai Onţanu a prezentat proiectul de construire a şase module automate, cu un total de 633 de noi locuri de parcare, în şase locaţii din sectorul 2, pentru preşedinţii şi administratorii imobilelor din zonele respective.

Lucrările erau programate să înceapă în luna mai a acestui an şi să se finalizeze în două luni de zile, după care vor fi date spre închiriere locatarilor din imobilele aflate în vecinătatea construcţiilor, la preţul actual de rezervare a locurilor de parcare la sol.

Cele şase amplasamente au fost stabilite în marile ansambluri de blocuri din cartierele Mihai Bravu, Colentina, Chişinău şi Pantelimon, unde se înregistrează o criză acută a locurilor de parcare şi nu există terenuri disponibile pentru extinderea parcărilor existente.

Conform planului, noile parcări de reşedinţă vor avea dimensiuni variabile, în funcţie de particularităţile zonelor şi vor fi amenajate în clădiri înalte de patru etaje, acoperite cu tablă, iar în interior vor fi montate utilaje gen carusel.

Fiecare abonat va beneficia de o cartelă magnetică cu ajutorul căreia va parca autovehiculul în interior, de unde va fi preluat automat şi va fi poziţionat la etajul liber, unde va rămâne până la ridicarea lui de către proprietar.

Beneficiile net superioare ale noului proiect sunt acelea de a avea autovehicule protejate de intemperii, de riscul de a fi furate sau vandalizate, precum şi de a suplimenta locurile de parcare din sectorul 2 prin soluţii ingenioase.

Edilul sectorului 2 i-a asigurat pe preşedinţii şi administratorii de blocuri prezenţi la întâlnire că tariful pentru noile locuri de parcare va rămâne neschimbat faţă de cel practicat în prezent.

 

 

Trei noi parcări "park & ride"

Primăria Capitalei a anunţat începerea, în luna aprilie 2012, a lucrărilor de construire la parcarea supraterană "park & ride" de lângă aeroportul Băneasa, iar până la sfârşitul anului şi la parcările "park & ride" de la capătul Şoselei Pantelimon şi de la intersecţia b-dului Liviu Rebreanu cu b-dul 1 Decembrie.

Fiecare parcaj va avea circa 150 de locuri. Cu aceste proiecte, municipalitatea doreşte să încurajeze cetăţenii ce fac naveta în Bucureşti, la lucru, să nu mai tranziteze oraşul cu maşina, ci să folosească transportul în comun.

După reabilitarea bulevardului Aerogării, se va construi o parcare supraterană la capătul liniei de tramvai, în zona adiacentă aeroportului Băneasa. Pentru reabilitarea bulevardului Aerogării, a liniei de tramvai şi realizarea parcajului, Primăria Capitalei va plăti circa 10 milioane de euro.

Al doilea parcaj "park & ride" va fi amplasat la capătul Şoselei Pantelimon, lângă magazinul Cora. În apropiere va fi construit şi un nod intermodal, adică o staţie comună pentru toate mijloacele de transport care au capătul de linie acolo. "Acest parcaj va avea peste 150 locuri de parcare. Deocamdată nu ştim dacă va fi subteran sau suprateran, până ce proiectul va fi avizat de comisiile tehnice", a afirmat Mădălin Dumitru, şeful Direcţiei de Infrastructură din cadrul Primăriei Capitalei. Pachetul de modernizare a şoselelor Pantelimon şi Iancului şi de realizare a parcării va costa circa 70 de milioane de euro.

Al treilea parcaj "park & ride" va fi construit la intersecţia bulevardelor Liviu Rebreanu şi 1 Decembrie. Lucrările de construire vor începe tot în acest an. Proiectul a fost scos la licitaţie împreună cu proiectul de reabilitare a b-dului Liviu Rebreanu, valoarea contractului fiind de circa 17 milioane de euro.

Acest tip de parcaj, care se construieşte la marginea oraşului, în imediata apropiere a punctelor de acces la metrou sau a altor mijloace de transport în comun, prezintă următoarele avantaje:

 

-Duce la fluidizarea traficului.

Unui tramvai care transportă 100 de oameni îi ia 20 de secunde să traverseze o intersecţie. Tot în 20 de secunde traversează intersecţia şi 7-8 maşini cu câte două persoane înăuntru, deci trec doar 15 persoane.

-Asigură o diminuare a numărului de vehicule în interiorul oraşului.

-Scade presiunea pe locurile de parcare din zona centrală.

-Duce la scăderea poluării.

-Se rentabilizează mijloacele de transport în comun.

Cetăţenii au comentat faptul că 150 de locuri de parcare pentru un "park & ride" este extrem de puţin şi că în lipsa unei acţiuni energice a poliţiei se va întâmpla acelaşi fenomen ca la parcarea de la Unirii, care stă pe jumătate goală, în timp ce străduţa de acces e blocată de maşini parcate aiurea pe trotuare, pe spaţiile verzi şi în intersecţie.

 

Primarul Oprescu a momit alegătorii bucureşteni cu 11.000 de locuri de parcare

Parcările promise ar urma să fie date în folosinţă în mandatul următor în zona centrală a Capitalei, la intrările şi ieşirile din oraş şi între blocuri şi vor fi în marea lor majoritate subterane.

În acest moment, se află în stadiu final de execuţie parcarea de la Universitate, cu o capacitate de 420 de locuri, iar cea de la Stadionul Naţional, care va avea 1.300 de locuri, se află de în stare avansată de execuţie.

În 2015 au termen de finalizare parcajele subterane Piaţa Walter Mărăcineanu - 242 de locuri, în parteneriat public-privat şi cea de la Piaţa Alba Iulia, cu o capacitate de 1.200 de locuri, tot în parteneriat public-privat.

Parcajul subteran de la Piaţa Dorobanţi, cu 254 de locuri, are termen de finalizare în 2014, iar cel de la Piaţa Edgar Quinet - 380 de locuri, în 2013.

Parcarea subterană de la Gara de Nord, cu 1.487 de locuri, în parteneriat-privat, se preconizează a fi terminată în 2016, iar cea de la Piaţa Charles de Gaulle, cu 603 locuri, în 2014.

De asemenea, sunt planificate parcări supraterane în strada Pictor Nicolae Tonitza, cu 317 locuri şi la Colţea, cu 420 de locuri, urmând a fi date în folosinţă în 2015.

Şi la Biblioteca Naţională - b-dul Unirii, zonă cunoscută sub denumirea Esplanada, este propusă o parcare subterană cu aproximativ 3.000 de locuri, ce ar urma să fie finalizată în 2016.

Conform platformei-program, se are în vedere construirea de parcaje subterane şi supraterane rezidenţiale ce urmează a fi structurate pe trei tipuri, de 130, 300 şi 500 de locuri. Se prevede realizarea a minimum 20 de parcări noi până în 2015.

Mai sunt prevăzute parcaje subterane în galeriile metroului - 550 de locuri şi parcări de tipul "park & ride" (parchează şi călătoreşte) în zona Aerogării - 200 de locuri, Iancului-Pantelimon - 250 de locuri, Liviu Rebreanu - 220 de locuri, IMGB - 220-250 de locuri şi Militari - 250 de locuri.

Sorin Oprescu a punctat şi necesitatea construirii de parcări între blocuri, parcări care vor avea parter şi un etaj. Acestea vor fi construite pe terenurile aparţinând municipalităţii şi vor asigura parcarea maşinilor locatarilor, ceea ce va conduce la eliberarea aleilor dintre blocuri.

 

Proiectele lui Oprescu au rămas blocate pe planşetă

Lucrările la pasajul suprateran Delfinului - Doamna Ghica ori la cel subteran pietonal de la Eroii Revoluţiei au îngheţat după ce la şefia Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB) a venit Oprescu, în 2008.

Ghinioniste au fost şi multe dintre investiţiile majore demarate în epoca Oprescu: lucrările la pasajele rutiere Mihai Bravu, Splaiul Dudescu şi Ciurel sunt în prezent (cvasi)blocate din diverse motive - lipsa tuturor actelor necesare sau a finanţării.

Nici "diametrala nord-sud" (modernizarea şi lărgirea străzilor Buzeşti şi Berzei) nu a avut o soartă mai bună. Atacat din diverse părţi, de cele mai multe ori pentru nerespectarea legii, proiectul este în prezent aproape îngheţat pe sectorul cuprins între străzile Polizu şi Virgiliu.

Oprescu nu a reuşit să realizeze nici parcările subterane (singura la care se lucrează fiind cea de la Universitate) şi nu a început pasajul de la Piaţa Sudului.

De fapt, singura investiţie majoră demarată de Oprescu şi cu şanse mari să fie terminată până la finalul mandatului 2008-2012 era pasajul rutier suprateran care traversează strada Barbu Văcărescu şi Calea Floreasca şi lărgirea la şase benzi a Şoselei Pipera.

330 de milioane de euro reprezintă investiţiile PMB programate pentru 2012, o sumă de două ori mai mică decât în 2008. Bugetul Capitalei înregistrează în 2012 al patrulea an consecutiv cu deficit.

 

Proiectele întârziate ale primarului Oprescu

În 2011, bucureştenii ar fi trebuit să circule pe bulevardul Uranus, să se poată plimba pe toate străzile din centrul vechi şi să-şi parcheze maşinile în prima parcare "park & ride" din Capitală. Toate au fost anunţate de primarul general, Sorin Oprescu, pentru 2011, însă niciunul dintre proiecte nu s-a finalizat.

Acestora li se adaugă pasajele de la Charles de Gaulle sau din Piaţa Presei Libere, la care lucrările ar fi trebuit să fie în plină desfăşurare, dar al căror termen de începere rămâne necunoscut.

Tot în 2011 ar fi trebuit finalizată prima parcare de tip "park & ride" din Capitală, cea de la Băneasa. Construită la capătul liniei de tramvai 5, noua parcare, destinată navetiştilor, trebuia să asigure aproximativ 400 de locuri. Accesul şoferilor în parcare ar trebui să se facă pe baza abonamentelor sau a biletelor RATB sau Metrorex. Termenul de finalizare a fost decalat spre finele primului semestru din 2012.

Probleme au fost şi în cazul parcării subterane de la Piaţa Charles de Gaulle. Lucrările ar fi trebuit să înceapă din vara lui 2011, însă nici acum nu există un nou termen pentru demararea proiectului. Primăria Municipiului Bucureşti este în procedura de modificare a PUZ iniţial, modificare impusă de acceptul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional în ceea ce priveşte Pasajul Rutier Charles de Gaulle.

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeanã, vã invitãm sã vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziția oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.